Parlament
Jurist: Maia Sandu este obligată să respecte Constituția la declanșarea procedurii de dizolvare a Parlamentului
 14 Ianuarie 2021 13:35  3097
Parlamentul poate fi dizolvat, dacă nu a acceptat votul de încredere pentru formarea Guvernului, în termen de 45 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură. În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.

Mai sus este redată norma constituțională din articolul 85 alin.(2), care este supremă și obligatorie pentru oricare actor politic, inclusiv pentru șeful statului sau legislatori.

Astfel, Constituția îl obligă pe șeful statului să desemneze un premier cu mandat deplin, dar fără șanse de investire, care să se prezinte în fața deputaților și să le ceară votul de încredere. În caz contrar, spune Legea Supremă, procedura de dizolvare a Parlamentului nu poate fi declanșată.

La solicitarea politicienilor, Curtea Constituțională s-a convocat de câteva ori și a explicat pe îndelete cum urmează a fi aplicată norma citată supra, precum și cele conexe.

Spre exemplu, la sesizarea deputatului PPDA Igor Munteanu, Curtea Constituțională s-a expus în august 2020, printr-o hotărâre definitivă și obligatorie, care nu poate fi supusă niciunei căi de atac, că în cazul în care nu este constituită o majoritate parlamentară absolută formalizată, Preşedintele Republicii este obligat ca, după consultarea fracţiunilor parlamentare, să desemneze un candidat pentru funcţia de Prim-ministru, chiar dacă fracţiunile parlamentare nu sunt de acord cu propunerea sa.

Decizia este semnată de către Domnica Manole, președintele Curții Constituționale.

În hotărârea sa din august 2020, Curtea face trimitere și la jurisprudența jurisprudența. Astfel, în Hotărârea nr. 32 din 29 decembrie 2015, Curtea a reținut că în procesul desemnării candidatului pentru funcția de Prim-ministru, Preşedintele Republicii trebuie să facă dovada imparţialităţii şi a neutralităţii sale politice, precum și a echidistanţei sale faţă de toate grupurile parlamentare. Preşedintele nu are dreptul constituţional de a se suprapune grupurilor parlamentare, nu-i poate impune Parlamentului o anumită opţiune cu privire la persoana care va ocupa funcţia de Prim-ministru și nu poate refuza desemnarea unui candidat propus de majoritatea parlamentară pentru faptul că candidatul are opțiuni politice diferite de ale sale (a se vedea §§ 94, 117 și 118 din Hotărârea citată). Astfel, dacă după consultări Președintele Republicii promovează un candidat propriu și refuză să desemneze candidatul propus de majoritatea parlamentară, Curtea reține că prin acest fapt Președintele țării ar anula scopul consultării fracțiunilor parlamentare, consultări care au loc pentru identificarea unui candidat susținut de majoritatea parlamentară, și ar încălca obligația imparțialității și a neutralității sale politice.

O altă hotărâre a Curții Constituționale la această temă, care obligă șeful statului să propună un premier, este din 1 octombrie 2013, semnată de Alexandru Tănase.

”Dreptul Preşedintelui Republicii Moldova de a dizolva Parlamentul în cazul neacceptării votului de încredere pentru formarea Guvernului intervine după expirarea a 45 de zile de la prima solicitare şi respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură până la expirarea termenului de 3 luni. După expirarea termenului de 3 luni Preşedintele Republicii Moldova este obligat să dizolve Parlamentul dacă a eşuat formarea Guvernului, inclusiv dacă nu s-a acceptat votul de încredere pentru formarea Guvernului”, a decis CC.

Cu o explicație mai pe înțelesul tuturor a venit și Alexandru Tănase, fostul judecător și președinte al Curții Constituționale, avocat.

Pe blogul său, Tănase a menționat că ”preşedintele Republicii Moldova poate dizolva Parlamentul dacă nu a acceptat votul de încredere pentru formarea Guvernului doar dacă sunt întrunite cumulativ două condiţii, şi anume: 1) în termen de 45 de zile de la prima solicitare şi 2) după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură”.

În concluzie, șeful statului, indiferent de promisiunile sale electorale și chiar dacă și-a luat careva angajamente față de alegători sau de partenerii externi, este obligat să respecte normele imperative din Constituție, iar pentru declanșarea alegerilor anticipate nu poate evita procedura de desemnare a unui premier sortit să pice în fața Parlamentului.

De reținut următoarele prevederi constituționale:

Constituţia Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege şi nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică;

Preşedintele Republicii Moldova reprezintă statul şi este garantul suveranităţii, independenţei naţionale, al unităţii şi integrităţii teritoriale a ţării;

Curtea Constituţională este unica autoritate de jurisdicţie constituţională în Republica Moldova;

Curtea Constituţională garantează supremaţia Constituţiei, asigură realizarea principiului separării puterii de stat în putere legislativă, putere executivă şi putere judecătorească şi garantează responsabilitatea statului faţă de cetăţean şi a cetăţeanului faţă de stat;

Parlamentul poate fi dizolvat, dacă nu a acceptat votul de încredere pentru formarea Guvernului, în termen de 45 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.

Sursa:  Politics.MD

Știri asemănătoare
 
Adaugă comentariu
Nume  *
Mesaj *
Recomandate
Partide politice
Sondaj
După creșterea numărului de infecții noi cu coronavirus, trebuie restabilite măsurile de carantină?
Da - 69.77%
Nu - 30.23%
Nu știu - 0%