Comisia de la Veneția a emis o opinie privind proiectul elaborat de Ministerul Justiției, care prevede extinderea verificărilor de integritate financiară asupra judecătorilor care nu au trecut prin evaluarea externă (vetting). Experții europeni apreciază că obiectivul inițiativei este legitim, însă subliniază necesitatea unor reguli clare, garanții procedurale și definirea precisă a consecințelor.
Potrivit proiectului, evaluarea integrității financiare ar urma să fie aplicată judecătorilor din instanțele de fond. Verificările vor fi realizate de Comisia de evaluare a judecătorilor, care va analiza eventualele diferențe dintre veniturile, averile și cheltuielile magistraților, precum și posibile nereguli fiscale.
Raportul întocmit de această comisie va fi transmis Colegiului pentru selecția și evaluarea judecătorilor, instituția responsabilă de evaluarea finală a magistraților. În forma actuală a proiectului, o concluzie negativă privind integritatea financiară poate influența decisiv rezultatul evaluării și poate duce la calificativul „eșuat”, chiar dacă judecătorul îndeplinește celelalte criterii profesionale.
Autoritățile susțin că mecanismul este necesar pentru uniformizarea standardelor de integritate în sistemul judecătoresc și pentru creșterea încrederii publice în justiție. Implementarea este planificată etapizat, până la sfârșitul anului 2027, începând cu instanțele din Chișinău, apoi Bălți și Cahul, și ulterior în restul țării.
Totuși, Comisia de la Veneția avertizează că mecanismul propus depășește limitele unei evaluări obișnuite și se apropie de un proces de vetting, care este considerat o măsură excepțională, aplicată în contexte de reformă profundă și cu potențiale consecințe precum eliberarea din funcție.
Experții europeni nu exclud extinderea unor astfel de verificări la mai mulți judecători, dar subliniază că o astfel de decizie trebuie precedată de o analiză amplă a sistemului și de demonstrarea faptului că alternativele mai puțin intruzive nu sunt suficiente.
Una dintre principalele observații vizează lipsa unor prevederi clare privind efectele unui rezultat negativ. Comisia consideră că legea trebuie să stabilească explicit dacă aceste constatări pot duce la suspendare, demitere sau alte sancțiuni, pentru a asigura previzibilitatea și proporționalitatea măsurilor.
De asemenea, experții recomandă ca raportul privind integritatea financiară să aibă caracter consultativ, iar Colegiul pentru selecția și evaluarea judecătorilor să poată analiza independent concluziile, solicita probe suplimentare și, dacă este cazul, respinge constatările comisiei.
Comisia de la Veneția insistă și asupra unor garanții procedurale similare celor din mecanismul de vetting: informarea judecătorilor, dreptul de a prezenta probe și explicații, audierea acestora și posibilitatea de contestare în instanță. Totodată, se recomandă ca mecanismul să fie temporar și să nu fie aplicat repetat asupra acelorași persoane.
În reacție, Ministerul Justiției a calificat opinia Comisiei de la Veneția drept o confirmare a direcției reformei, precizând că aceasta va ghida definitivarea proiectului.
Ministrul Justiției, Vladislav Cojuhari, a anunțat că vor continua consultările cu instituțiile din sistemul judiciar, iar unele prevederi ar putea fi ajustate pentru a asigura transparență, previzibilitate și protecția drepturilor magistraților vizați.
Abonează-te la canalul nostru de Telegram pentru cele mai recente știri și analize politice!