Partide
EDITORIAL // Se transformă oare UE într-o veșnică anticameră pentru statele aspirante?
 13 Februarie 2020 16:40  2893
Recent Comisia Europeană a adoptat o nouă abordare a procesului de extindere care vizează în special două state din Balcanii de Vest, aspirante de a obține demararea negocierilor de aderare la UE – Albania și Macedonia de Nord. Această nouă metodologie de evaluare poate fi aplicată, la cerere, și altor state care deja au intrat în acest proces – Serbia și Montenegro. Cu siguranță, ea reflectă intenția statelor membre UE de a trata de o manieră nouă și statele din Parteneriatul Estic, precum Moldova, în cazul în care ele vor dori să obțină statutul de țară candidat.

O metodologie pe placul Franței

În context amintim că noua metodologie de evaluare a statelor candidate din Balcanii de Vest (Moldova încă nu are acest statut pentru că nu a depus cererea de aderare) a fost elaborată ca răspuns la refuzul Franței din octombrie anul trecut (susținut ulterior de Olanda și Danemarca) de a nu deschide negocierile de aderare la UE pentru Albania și Macedonia de Nord. Acest demers obstrucționist al Franței, considerat de majoritatea statelor membri drept o tentativă de a imprima reversibilitate procesului de extindere a UE, a fost văzut în țările Balcanilor de Vest ca o lovitură în spate după ce, de dragul aderării, Macedonia de Nord a schimbat denumirea propriei țări pentru a cădea pe plac Greciei, țară membru UE.

Noua metodologie de evaluare, propusă de Comisie, e rodul unui compromis care urmărește să convingă Franța că negocierile cu Albania și Macedonia de Nord trebuie să fie demarate cu orice preț. Această abordare pune în prim plan chestiunile legate de stat de drept, democrație și lupta cu corupția. Principiile date vor fi cruciale și vor fi urmărite cu maximă atenție pe parcursul întrgeului proces de negocieri, capitolul respectiv putînd fi închis definitiv doar odată cu încheierea negocierilor. Deschiderea altor capitole va depinde de progresul înregistrat de țară la capitolul stat de drept.

De asemenea, statele membre ale UE vor avea dreptul să blocheze negocierile pe anumite capitole în cazul în care vor fi semnalate nereguli. În plus, UE va putea aplica sancțiuni statelor aspirante ceea ce reprezintă o consfințire a validării principiului reversibilității, dorit de Franța, în procesul de aderare la UE.  În opinia autorităților europene acestă metodologie va imprima mai multă credibilitate procesului de extindere în condițiile în care tot mai multe state din UE au început să fie îngrijorate de perspectiva unei hipertrofieri a spațiului comunitar care, potrivit noului proiect francez, trebuie să fie caracterizat, din contră, de o geometrie variabă și o mișcare cu mai multe viteze.

Este adevărat că noua metodologie a Comisiei nu dă satisfacție în întregime fundamentaliștilor integrării europene (prezenți și la Chișinău sub forma partidelor de opoziție și a unor organizații neguvernamentale) care  pledează pentru subordonarea elitelor politice din statele candidate, considerate profund corupte și incapabile de adaptare, pilotajului pro-UE efectuat de societatea civilă. Acești fundamentaliști consideră că noua abordare ratează reformarea procesului de integrare pentru că continuă să vadă guvernele statelor aspirante drept principali vectori ai integrării și refuză să atragă de partea sa cetățenii acestor țări, percepuți ca inamici naturali ai propriei clase politice și, prin urmare, aliați firești ai Uniunii Europene.

Cum reacționează Balcanii de Vest

În statele Balcanilor de Vest noua metodologie a fost comentată fără prea mult entuziasm în pofida ambalujului optimist în care ea a fost împachetată de către oficialitățile europene. În rîndul experților prinde din ce în ce mai mult contur ideea că europenii vor să ademenească Balcanii de Vest într-un fel de capcănă a veșnicei integrări. Potrivit acestora, noua metodologie va lega Balcanii de Vest de Uniunea Europeană prin ațîțarea speranței de integrare fără ca acest proces să fie dus vreodată pînă la capăt din cauza problemelor endemice din această regiune legate de corupție și slăbiciunea statului de drept.

În același timp, această strategie se poate dovedi profund deficitară din cauză scăderii cotelor de susținere populară a proiectului European în statele Balcanilor de Vest. Sacrificiile la care se expun aceste țări încep să tragă mai greu în cumpănă decît posibilele cîștiguri care ar deriva din procesul integraționist (să nu uităm că și Serbia este somată sa recunoască Kosovo ca un fel de precondiție neoficială pentru aderarea la UE). În condițiile apariției unor oferte tentante din partea Rusiei, Chinei și SUA, elanul integraționist ar putea să se disipeze cu desăvîrșire.

Este și Moldova vizată de noua metodologie?    

Aceste schimbări sînt relevante și pentru Republica Moldova care din ”istorie de succes” al integrării a fost transformată în ”codașul de serviciu” al acestui proces. Moldovenii au însușit demult ce înseamnă procesul de politizare a integrării europene de către Brussels care presupune înăsprirea condiționalităților politice și o continuă presiune exercitată asupra elitelor politice moldovenești ce nu corespund criteriilor de conformitate europeană.

În fond, procesul de sancțiuni aplicat codașilor este de mai mult timp îndreptat împotriva cîrcotașilor din Moldova – sistarea (suspendarea) finanțării statului, reorientarea fluxurilor financiare spre partide de opoziție și societate civilă, interferențe politice, adoptare de declarații amenințătoare, înghețarea discuțiilor cu privire la parcursul european, etc.  

Rămîne, totuși, de văzut în ce măsură această schimbare de strategie este eficientă. Atît cazul Balcanilor cît și cel al Republicii Moldova nu confirmă deocamdată validitatea imperativului ”îngenuncherii” statelor aspirante. Sondajele ceva mai sofisiticate făcute recent în țara noastră arată o înclinație din ce în ce mai mare a populației de a susține parcursului independent al Moldovei în defavoarea cursului pro-european (sau pro-euroasiatic).

Europa – o anticameră agresivă sau o mănăstire care-și salvgardează excepționalitatea

Devine din ce în ce mai clar că europenii sînt tentați de calea aplicării forței. Acestei schimbări la față i-a consacrat recent un întreg articol vice-președintele Comisiei Europene Josep Borell care menționează că ”trebuie să învățăm din nou limba puterii și să facem din Europa un jucător geostrategic de cel mai înalt rang”. Aceleași idei sînt nutrite și de Președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, care vorbesște din ce în ce mai des despre o ”Europă geopolitică”.

Doar că aceste politici se pare că nu sînt agreate de mediul intelectual european și par a fi o rețetă a eșecului. Celebrul intelectual european, Ivan Krastev, scria anul trecut că în condițiile actuale, în care predomină iliberalismele, particularismele și orgoliile suverane, Europa ar face mai bine dacă s-ar transforma într-o mănăstire ”concentrată pe protejarea excepționalismului propriului proiect politic”.

Aceste opinii nu ne lasă prea multe motive de optimism. Avem de ales între o Europă devenită din ce în ce mai agresivă și intruzivă, care renunță progresiv la proiectul său universalist și pacifist sau o Europă închisă în propriul său cerc și dornică să fie lăsată în pace fără ambiții de extindere.

Din această cauză nu e de mirare că proiectul european pierde tot mai mult din strălucirea de altădată, intră în criză și începe să aducă tot mai mult cu mizerabila geopolitică pe care moldovenii au suportat-o pe parcursul întregii lor istorii.

Autor:  Cornel Ciurea Sursa:  Politics.MD

Știri asemănătoare
 
Adaugă comentariu
Nume  *
Mesaj *
Recomandate
Partide politice
Sondaj
După creșterea numărului de infecții noi cu coronavirus, trebuie restabilite măsurile de carantină?
Da - 69.77%
Nu - 30.23%
Nu știu - 0%