Experți
GALERIE FOTO // Conferinţa internaţională a experţilor politici: Lecții pentru Republica Moldova
 24 Septembrie 2020 16:00  3446
Ieri, la Chișinău, s-a desfășurat Conferința Internațională „Transformările sistemelor politice în România, Belarus și Ucraina: Lecții pentru Moldova” organizată de portalul de știri „Enews.md”, Compania „Intellect Group” și Asociația obștească „SPERO”. Aceasta a întrunit experți din Statele Unite ale Americii, Austria, Belarus, Ucraina, România și Republica Moldova, dar și politicieni moldoveni, pentru a face schimb de opinii în contextul iminentelor alegeri prezidențiale din R. Moldova

Primul vorbitor a fost Aleksandr Șpacovschi, directorul centrului analitic „Concepție actuală” din Belarus. Potrivit lui, cele mai importante campanii politice din ultimii ani, inclusiv alegerile prezidențiale din Statele Unite din 2016, din Ucraina din 2019, din Belarus în 2020, au devenit un teren de testare pentru dezvoltarea tehnologiilor de utilizare a „noilor media” pentru a influența conștiința de masă.

În ultimii 3-4 ani, aceste noi media au fost„ pompate”. Acum înțelegem că concurenții statului Belarus din străinătate au luat în considerare acest moment și au conceput o întreagă rețea de resurse similare. Și acum aceste proteste sunt de fapt coordonate printr-o rețea de canale de telegram, ale căror administratori sunt localizați fizic pe teritoriul Poloniei, Lituaniei, Cehiei și așa mai departe ”, a explicat expertul. Aruncând o punte către Moldova și viitoarele alegeri prezidențiale, el i-a sfătuit pe politicieni și conducerea țării să ia în considerare factorul „noilor media”, spune Șpacovschi.

În continuare, Mihai Vacariu, manager politic român a spus că Republica Moldova poate progresa în mod real doar dacă se afiliază, sub orice formă, la organizațiile internaționale care să impună reguli. Expertul a punctat că atât România, cât și R. Moldova vin după 50 de ani de comunism, bazată pe principii cu totul nesănătoase, fără economie de piață, fără eficiență, fără piețe de desfacere și fără know-how pentru dezvoltare. Prin urmare, remarcă Vacariu, este necesară intervenția unor structuri internaționale care să impună reguli și principii democratice.

Primul pas pentru o economie emergentă, fostă comunistă, este să atragă investitori care să vină cu know-how și piețe de desfacere. Statele din Estul-Europei care au fost integrate în UE au progresat mult mai rapid decât acele state care au rămas în afara UE. Progresele înregistrate de aceste societăți au fost posibile datorită regulilor impuse de structurile supra-statale, structuri ale UE și NATO, care practic au ,,obligat” guvernele acestor țări să adopte reguli și principii eficiente, testate în societățile dezvoltate.

În astfel de țări, în care nu există o clasă politică corectă, și nici mecanisme de control și acțiune, politicienii își vor urmări doar interesele proprii sau de partid, în dauna societății. Electoratul este slab educat și ușor de manipulat, ceea ce face și mai greu procesul de democratizare și de implementare a adevaratelor valori și principii” a menționat expertul.

Apoi a urmat directorul științific al Institutului pentru politica de securitate (Austria, Viena), Alexandr Dubovî. Momentul cel mai problematic pentru spațiul post-sovietic în general și pentru regiunea Mării Negre în special rămâne contextul geopolitic și geo-economic, spune expertul.

Într-o eră a ordinii mondiale în prăbușire, conflictul în creștere dintre Occident și Rusia și confruntarea intensificată dintre Statele Unite și China, care deja în deceniul actual poate duce la formarea unui nou sistem bipolar global, devine clar că regiunea Mării Negre nu poate fi stabilizată doar printr-o extindere banală a instituțiilor existente ale relațiilor internaționale:

În aceste condiții, statele post-sovietice din regiunea Mării Negre și, în special, Republica Moldova, vor trebui să găsească în următorii ani o politică externă și un echilibru economic între cooperarea cu UE și NATO și stabilirea unor relații pragmatice reciproc avantajoase cu SUA, China și Rusia”, spune Dubovî.

La conferință a participat cu un discurs și decanul Facultății de Filosofie a Universității de Stat din Belarus, Vadim Ghighin. Acesta a declarat că niciunul dintre regimurile politice existente în spațiul fostei URSS nu poate fi numit „pur”. Toate acestea sunt în prezent tranzitorii și hibride. Potrivit lui, în spațiul post-sovietic s-au format mai multe grupuri de regimuri politice.

Primul grup: regimurile totalitare post-sovietice. Acestea sunt Rusia, Belarus și Kazahstan, unde s-a format un guvern centralizat puternic bazat pe instituția președinției. Al doilea grup: democrațiile etnocratice (în primul rând, Lituania, Letonia și Estonia) cu elemente de „autoritarism moale”, caracteristic în principal pentru consolidarea legislativă normativă și juridică a anumitor ideologeme - antisovietice, anticomuniste. Al treilea grup: democrații oligarhice, care include Ucraina, Moldova, Georgia și Kârgâzstan. Al patrulea grup sunt statele autoritare cu colorit local a căror specific este transferul de putere prin moștenire: Azerbaijan, Uzbekistan, Turkmenistan și Tajikistan”, a spus Vadim Gigin în discursul său.

Cu o luare de cuvânt a venit și strategul politic american Jason Jay Smart, care a făcut o comparație între protestele din Belarus, Ucraina și Statele Unite. Comparând protestele din cele trei țări Jason Smart a subliniat că există câteva diferențe vizibile între ele.

Protestele americane sunt însoțite de jafuri, furturi și de cele mai multe ori sunt sortite eșecului. Acestea sunt, de obicei, de scurtă durată și nu au și nu vor avea sprijinul populației și, în general, sunt adesea de natură extrem de criminală.

În Ucraina pot remarca două proteste de lungă durată care s-au soldat cu succes, au fost transparente și cu cerințe clare din partea societății, care într-un final și-a atins scopul.

Dacă e să mă refer la protestele din Belarus, Ucraina ne-a dat o lecție foarte valoroasă: acei lideri care încearcă să implice forțele armate pentru a menține vechiul regim, de regulă, nu suportă presiunea societății și pleacă. Mai devreme sau mai târziu guvernarea din Belarus va cădea, dacă nu acum, atunci peste câteva luni”, a concluzionat expertul.

Făcând trimitere la mișcările revoluționare din Belarus, expertul politic Corneliu Ciurea a declarat că și R.Moldova este amenințată de asemenea fenomene destabilizatoare, care ar condamna regimul politic la înfrângere. În perioadele când tensiunea creşte, iar mecanismul condiţionalităţii al UE nu funcţionează potrivit aşteptărilor, alegerile riscă să se transforme în revoluţii color, care sunt de obicei agreate de Occident, întrucât sunt iniţiate de mulţimi nemulţumite de guvernare şi societate civilă, a menționat Corneliu Ciurea.

Moldova este şi ea permanent ameninţată de asemenea fenomene destabilizatoare. Spre deosebire de Belarus, a cărui regim politic are şanse să supravieţuiască acestor mişcări datorită autoritarismului înrădăcinat, în Moldova aplicarea violenţei împotriva protestatarilor nu poate fi un remediu şi condamnă regimul la înfrîngere. Din această cauză, în cazul unei revoluţii color, puterea trebuie să fie în stare să negocieze cu opoziţia o soluţie paşnică”, a spus expertul politic în discursul său.

În încheiere, directorul Companiei “Intellect Group”, Ian Lisnevschi a vorbit despre cum sunt percepuți politicienii de către cetățeni.

Fiecare politician își formează sau i se creează o legendă, care este prezentată alegătorului. Asta face posibilă obținerea mai multor voturi, dar, în același timp, reprezintă o amenințare pentru politician dacă acesta încetează să mai urmărească și să analizeze situația reală și dacă ajunge să creadă în această legendă doar el și anturajul său”, a concluzionat politologul.

În continuare, Ian Lisnevschi a trecut în revistă cele mai curioase cifre din sondajul realizat de compania „Intellect Group”, împreună cu Asociația SPERO, în care politicienii au fost comparați cu mai multe personaje celebre.

•  Al Capone - 29% dintre respondenți l-au comparat cu Vlad Plahotniuc

•  Jeanne d'Arc - 14% este comparată cu Maia Sandu

•  Maica Tereza - 8% cu Zinaida Greceanâi

•  Robin Hood - 12,7% cu Ilan Șor

•  Ștefan cel Mare - 4% cu Vladimir Voronin, 4,5% - cu Maia Sandu și 6% - cu Igor Dodon.

Jumătate dintre respondenți nu au putut răspunde la toate întrebările. Ajungem la concluzia că timp de 500 de ani la noi nu a apărut un conducător mai experimentat ca Ștefan cel Mare” a conchis Lisnevschi.

Sursa:  Politics.MD
Previous Next

Știri asemănătoare
 
Adaugă comentariu
Nume  *
Mesaj *
Recomandate
Partide politice
Sondaj
După creșterea numărului de infecții noi cu coronavirus, trebuie restabilite măsurile de carantină?
Da - 69.77%
Nu - 30.23%
Nu știu - 0%