Experți
EDITORIAL // ONG-urile moldovenești la ora adevărului – politizare sau antreprenoriat social
 31 Mai 2020 10:32  3228
Proiectul de lege privind organizațiile necomerciale (neguvernamentale) este sub pericolul de a nu fi votat din cauza prevederilor din articolul 6 care permite prestarea de către ONG-uri de servicii contra plată partidelor politice. Această relație nouă pe care noul proiect de lege o instituie între partide și ONG-uri nu este privită cu ochi buni de către PSRM care refuză să o voteze într-o asemenea redacție. Abandonarea proiectului de lege va avea totuși consecințe deoarece ar putea să însemne înrăutățirea relației noastre cu UE și blocarea fondurilor destinate Republicii Moldova.

Argumentul utilizat de președintele Dodon este următorul – pot apărea situații în care partidele politice să fie asistate de către ONG-uri pe parcursul activității lor pe baza unor retribuții simbolice, serviciile prestate partidelor de către organizații neguvernamentale fiind în mod real achitate de către sponsorii de peste hotare. Astfel, ar apărea o joncțiune juridic autorizată între partidele noastre și finanțarea externă interzisă prin lege, prin intermediul organizațiilor necomerciale colonizate de finanțatorii străini.

Riscurile ce provin de pe urma unei politizări a societății civile sînt deja pe larg recunoscute în unele state ale lumii, precum Rusia sau Ungaria, chiar dacă înăsprirea legislației împotriva ONG-urilor a fost considerată de mai mulți actori internaționali drept excesivă. În Rusia unele ONG-uri sînt interzise fiind calificate drept ”indezirabile” iar un alt șir de organizații neguvernamentale au primit statut de ”agent străin” din cauza finanțărilor externe.

În Ungaria, organizațiile necomerciale finanțate din exterior sînt obligate să indice acest lucru pe produsele lor ceea ce reprezintă un element de discriminare cert și defavorizează activitățile acestor instituții. În plus, unele ONG-uri, specializate în domeniul migrației, sînt somate să achite o taxă menită să atenueze costurile suportate de statul maghiar de pe urma politicilor europene de migrație.

Toate aceste acțiuni ale statelor din regiune vădesc o acută neîncredere a liderilor suveraniști, dornici de a consolida independența statelor lor, față de ONG-uri, văzute deseori ca agenți de influență și promotori ai unor interese străine. ONG-urile sînt percepute drept misionari imperiali care fragilizează statele prin punerea lor într-o relație de subordine față de puterile (de obicei, occidentale) care furnizează fonduri pentru activitatea organizațiilor neguvernamentale. În același timp, nu poate fi negată nici misiunea umanitară a multor ONG-uri care aduc servicii serioase societăților în care activează prin prestarea antreprenoriatului social, implementaarea unor proiecte de infrastructură și de dezvoltare.

În țara noastră, atitudinea puterii față de ONG-uri este una ambivalentă. Pe de o parte, guvernarea acceptă și recunoaște drept extrem de utilă funcția umanitară a societății civile și nu se opune finanțării externe ale ONG-urilor. Pe de altă parte, guvernanții înțeleg că unele ONG-uri au devenit portavoci pentru paridele noastre de dreapta. În plus, ele deseori se transformă în niște relee care asigură în condiții de obscuritate finanțarea unor activități politice ale partidelor pro-europene. Din această cauză liberalizarea legislației în privința activităților politice ale ONG-urilor prezintă riscuri indubitale pentru partida suveranistă, aflată la guvernare, care promovează politici externe de echilibrare a intereselor străine în Moldova.

Gestul socialiștilor de a nu admite prestarea unor servicii partidelor de către ONG-uri creează o provocare serioasă pentru societatea civilă moldovenească. În cazul în care aceste ONG-uri vor insista în continuare asupra relaxării legislației în domeniul politic, ele vor face dovada unei preocupări nemăsurate pentru intrarea lor în cîmpul politic și doar vor confirma temerile socialiștilor. Din această cauză, ar fi bine ca organizațiile necomerciale cu interes politic să-și tempereze poftele și să accepte să activeze în regim obișnuit, fără a forța nota și a cere schimbări de legislație.

Astfel, implicarea lor politică nu va putea fi curmată dar, cel puțin, ea va putea fi ținută sub control legislativ ceea ce va permite aplicarea unor sancțiuni în cazul unor abateri grave. Societatea civilă urmează să primească un mesaj ferm din partea societății politice – organizațiile înregistrate în Moldova nu au dreptul să devină trădătoare ale intereselor statului.    

 

______________________________________________________________________________________________

Opiniile experților pot fi urmărite și pe canalul nostru de TELEGRAM - Expert Opinion     

Autor:  Cornel Ciurea Sursa:  Politics.MD

Știri asemănătoare
 
Adaugă comentariu
Nume  *
Mesaj *
Recomandate
Partide politice
Sondaj
După creșterea numărului de infecții noi cu coronavirus, trebuie restabilite măsurile de carantină?
Da - 69.77%
Nu - 30.23%
Nu știu - 0%