Un avocat general al Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a apreciat că executivul european ar fi trebuit să ofere publicului un acces mai amplu la informații privind contractele de milioane de euro încheiate pentru achiziția vaccinurilor anti-COVID. Opinia reprezintă o nouă dificultate pentru Comisia Europeană în disputa privind transparența negocierilor cu producătorii de vaccinuri, cunoscută în spațiul public drept cazul „Pfizergate”.
Potrivit consilierului CJUE, Athanasios Rantos, nivelul actual de transparență nu permite stabilirea clară a imparțialității funcționarilor implicați în negocierea contractelor. El a subliniat că executivul european a publicat doar versiuni anonimizate ale declarațiilor privind absența conflictelor de interese, ceea ce ridică semne de întrebare asupra procesului.
În fața instanței europene, avocații Comisiei au argumentat că publicarea identității persoanelor implicate în negocieri le-ar fi putut expune la abuzuri din partea unor „conspiraționiști”. Aceștia au avertizat că o lipsă de încredere în aceste contracte ar fi putut duce la hărțuire fizică sau psihologică a oficialilor europeni, declarație susținută în cadrul unei audieri desfășurate în martie la Luxemburg de avocatul Comisiei, Antonios Bouchagiar.
Cazul a ajuns la CJUE după ce Comisia Europeană a contestat o decizie a Tribunalului UE din 2024, care stabilise că executivul european ar fi trebuit să ofere mai multe informații despre contractele de achiziție a vaccinurilor și despre persoanele implicate în negocierea lor, în urma unor solicitări venite din partea eurodeputaților din grupul Verzilor și a unor cetățeni.
În perioada de vârf a pandemiei, în 2020 și 2021, Comisia Europeană a semnat șase acorduri de achiziție anticipată cu companii farmaceutice, prin care s-a angajat să cumpere un număr stabilit de doze de vaccin pentru statele membre ale Uniunii Europene, în cadrul strategiei comune de combatere a COVID-19.
Eurodeputații Verzi au susținut că publicul are dreptul să cunoască detalii mai clare despre modul în care au fost negociate contractele de milioane de euro. În urma solicitărilor de acces la documente, Comisia a transmis versiuni redactate, din care au fost eliminate numele negociatorilor și anumite clauze contractuale.
Ulterior, eurodeputații și peste 3.000 de cetățeni au dat în judecată Comisia Europeană, inclusiv persoane critice față de politicile UE din perioada pandemiei sau sceptice față de vaccinarea în masă.
Deși opinia avocatului general nu are caracter obligatoriu, aceasta poate influența decizia finală a Curții de Justiție a Uniunii Europene, a cărei hotărâre urmează să fie pronunțată la o dată care nu a fost încă stabilită.
Separat, dezbaterea privind transparența contractelor pentru vaccinurile COVID are loc în contextul în care România se confruntă cu consecințele financiare ale acordurilor semnate în pandemie. Ministrul Sănătății, Cseke Attila, a anunțat că statul român a fost notificat să achite peste 3,4 miliarde de lei către Pfizer, după pierderea în primă instanță a unui litigiu legat de vaccinurile anti-COVID.