Experți
EDITORIAL // Prioritățile Chișinăului în problema transnistreană la începutul anului 2021
 27 Ianuarie 2021 13:00  2843
În aceste zile la Chișinău se desfășoară vizita Reprezentantului Special al Președintelui în exercițiu al OSCE din partea Suediei pentru procesul de reglementare transnistreană, Thomas Mayr-Harting. Întîlnirile ambasadorului austriac cu Președintele Maia Sandu, Premierul interimar, Aureliu Ciocoi și Vice-Prim Ministru pentru Reintegrare, Olga Cebotari au reliefat principalele obiective ale Chișinăului.

Oficialii moldoveni au confirmat prioritățile Chișinului pentru perioada imediat următoare – ele țin de  protecția drepturilor și libertăților fundamentale ale omului și  restabilirea liberei circulații în/ dinspre regiunea transnistreană. Amintim că această solicitare este în ultimul timp prioritară pe agenda negociatorilor de pe malul drept al Nistrului întrucît ea vizează unele acțiuni controversate din Transnistria întreprinse în perioada pandemiei – impunerea carantinei de către autoritățile din Tiraspol, anularea permiselor de călătorie pe malul drept pentru locuitorii Transnistriei, instalarea a 37 de posturi ilegale de control, răpirea și sechestrarea persoanelor de pe malul drept, etc.

Din punct de vedere strategic pentru Chișinău este prioritară relansarea discuțiilor cu privire la deschiderea așa-numitului ”coș trei” – probleme de securitate și reglementare politică a conflictului. Pentru moment, însă, acest lucru este puțin probabil deoarece pînă nu demult negocierile stagnau chiar dacă ex-președintele țării, Igor Dodon, anunța anul trecut că în 2021 Chișinăul va veni cu un plan de reglementare a conflictului. Din această cauză, Chișinăul dorește în acest an convocarea unei noi runde de negocieri în formatul 5+2 și dinamizarea discuțiilor în cadrul platformelor de negocieri (în special, grupurile de lucru), fapr care a și fost comunicat ambasadorului OSCE.

Stagnarea negocierilor dintre Chișinău și Tiraspol din anul trecut s-a datorat în mare parte contradicțiilor existente și ordinii inverse a priorităților. Chișinăul vroia să discute în mod prioritar chestiuni ce țin de carantină și răpirea persoanelor, iar Tiraspolul era interesat de subiecte bancare,  care cuprind deblocarea conturilor întreprinderilor transnistrene și a persoanelor fizice, chestiuni vamale și restanțele legate de pachetul Berlin+ (de exemplu, telefonia mobilă) – teme neplăcute din varii motive pentru Chișinău. În plus, se atesta o anumită tensiune excesivă între cei doi negociatori din partea Chișinăului și Tiraspolului.

După preluarea mandatului de Negociator Șef din partea Chișinăului de către Olga Cebotari observăm o anumită detensionare a situației, fapt care poate fi favorabil pentru relansarea discuțiilor în diverse formate. Negociatorii au reluat consultările și au avut o discuție în formatul on line. Tiraspolul a anunțat că elimină posturile ilegale de control ceea ce desigur are un impact pozitiv asupra climatului negocierilor deși perioada de carantină a fost prelungită. În plus,  au fost organizate 3 ședințe ale grupurilor de lucru sectoriale (transport auto și infrastructura drumurilor, probleme vamale și pentru ocrotirea sănătății), iar în timpul apropiat urmează să-și relanseze activitatea și alte platforme ale experților de profil.

Ar fi de remarcat totuși că există cîteva probleme serioase care nu permit Chișinăului să consolideze aceste progrese. În primul rînd, consemnăm declarația Maiei Sandu cu privire la dificultatea asumării unor responsabilități în condițiile de criză politică. Într-adevăr, Chișinăul nu poate fi un negociator solid, avînd un guvern interimar fără atribuții depline. Tergiversarea crizei politice la Chișinău și lipsa unor atribuții depline guvernamentale vor constitui un obstacol în calea negocerilor. În al doilea rînd, schimbarea frecventă a Negociatorului pentru reglementarea Conflictului Transnistrean, de asemenea, crează incomodități și perioade de adaptare neavenite. Ar fi bine ca funcția de Vice-Prim Ministru pentru Reintegrare să nu fie supusă atît de des schimbărilor politice (în 2020 Chișinăul a avut 3 negociatori).

În al treilea rînd, observăm o anumită penurie de cadre în chestiunea dată la Președinție. Maia Sandu nu beneficiază de serviciile unui consilier pe problema transnistreană. În Consiliul Suprem de Securitate a fost inclus Vladislav Kulminski care poate fi văzut, cu oarecare îngăduință, drept un expert capabil să ofere expertiză în acest domeniu. Totuși, lipsa reprezentanților instituțiilor statului care promovează politici în domeniul reglementării conflictului transnistrean poate să creeze anumite dificultăți pentru elaborarea politiclor ce  vizează procesul dat.

___________________________________________________________________________________

Opiniile experților pot fi urmărite și pe canalul nostru de TELEGRAM - Expert Opinion       

Autor:  Corneliu Ciurea Sursa:  Politics.MD

Știri asemănătoare
 
Adaugă comentariu
Nume  *
Mesaj *
Recomandate
Partide politice
Sondaj
După creșterea numărului de infecții noi cu coronavirus, trebuie restabilite măsurile de carantină?
Da - 69.77%
Nu - 30.23%
Nu știu - 0%