Experți
EDITORIAL // Pandemia și posibilele evoluții din regiune
 25 Martie 2020 14:00  3060
Economiștii din Moldova au declanșat deja discuții crîncene cu privire la posibilele acțiuni de redresare a crizei provocate de coronavirus. Printre măsurile cel mai des citate găsim tradiționalele sugestii macroeconomice - injectarea de lichidități în economie, credite ieftine, devalorizarea leului, plata șomajului tehnic (proporția variază în funcție de generozitatea expertului), scutirea de impozite, amînarea plății creditelor, folosirea rezervelor și profitului Băncii Naționale, naționalizarea temporară a unor bănci, contractarea de împrumuturi, etc. Brusc, în perioade de crize, economiștii noștri simt nevoia unei intervenții urgente pentru a salva țara de dezastru.

Totuși, aceste rețete par să fie premature. În condițiile în care guvernul Moldovei (ca și omologii din alte state) sînt focusați pe limitarea propagării epidemiei, severitatea carantinei, aprovizionarea sistemului medical cu produsele farmaceutice necesare și suplimentarea personalului medical, apelul economiștilor la dirijism și intervenționism economic nu vor fi auzite. Guvernanții nu sînt vrăjitori și nu pot lupta cu cîteva crize simultan. De aceea, ei sînt nevoiți să facă o alegere grea între lupta cu epidemia și contracarea recesiunii economice. Alegerea lor în mod logic înclină în favoarea combaterii epidemiei.

Din această cauză, guvernul optează în perioada actuală pentru acțiunile excepționale care implică printre altele declararea regimului de urgență, implicarea armatei, monitorizarea severă a circuitului persoanelor, controlul la frontieră, etc. Pandemia schimbă dramatic felul în care ne raportăm la lucrurile din jur – pasiunea pentru libertățile individuale și revendicarea drepturilor omului face treptat loc unei solicitări pentru mîna forte, acțiunea autoritară, asumarea discreționară a responsabilității de către guvernanți. Anterior hulite, guvernele devin singurii gestionari ai crizei pandemice, împuterniciții plenipotențiari de a lupta cu ea.

Opoziția, la rîndul ei, este somată să se alinieze, să-și strunească pornirile destructive, să se domesticească. Deja vedem lideri importanți din regiune care renunță la confruntările acerbe cu puterea și îi acordă vot de încredere. În Ucraina, unul din liderii opoziției, Iulia Timoșenco a declarat că renunță să mai lovească în guvernare. În România, social democrații votează pentru instituirea guvernului PNL-ist al lui Ludovic Orban.

Astfel, și economicul și politicul sînt trecute pe necarosabil ceea ce pare a fi o evoluție spectaculară și nemaipomenită. Evident, nu toată lumea acceptă cu ușurință aceste schimbări dramatice. În primul rînd, nemulțumiți sînt chiar cetățenii țării care își văd periclitată libertatea de mișcare și serviciul aducător de venituri. Dar preocupările de sănătate au întîietate ceea ce dezarmează populația și o obligă să intre mai mult sau mai puțin cuminte într-un regim de izolare cerut de autorități.

Și opoziția scrîșnește din dinți dar capacitatea ei de ripostă este vizibil diminuată. Instituirea stării de urgență pe o perioadă de 2 luni transformă partidele contestatare în figuranți enervanți ai căror discursuri bombănitoare  sînt mereu pasibile de a fi suspecte de violarea regimului de forță majoră. Chiar dacă UE continuă să lanseze critici la adresa puterii pentru intimidarea opoziției iar Comisia de la Veneția admonestează guvernarea pentru numirile făcute în sistemul judecătoresc, toate aceste dojeni devin din ce în ce mai inactuale și par să aibă efectul ventuzelor pentru morți.

Astfel, criza va pune încet încet stăpînire pe viața din Republica Moldova și vom intra într-un regim nou de viață care va arăta diferit față de ceea ce am avut pînă acum. Statele vor fi obligate să găsească soluții pentru a face față noii situații. Pentru mulți observatori ceea ce se întîmplă acum reprezintă sfîrșitul unei lumi. Atracția Occidentului, pe care am simțit-o pe parcursul ultimei perioade se va disipa treptat în condițiile în care țările vor deveni din ce în ce mai egoiste, preocupate doar de ameliorarea situației proprii. Această închidere a statelor lumii în propriul lor cerc va deveni una din trăsăturile fundamentale ale noii lumi. În aceste condiții, Republica Moldova va fi nevoită să-și redefinească propria viziune strategică, căutînd sprijinul celor capabili să ofere un ajutor real în condiții de ananghie și va intra inevitabil în sfera lor de influență.

Unii observatori moldoveni vorbesc despre așa numita reziliență a statelor din Europa de Est în fața crizei, termen pus în circulație și de oficialii europeni. Aparent, consolidarea acestei reziliențe este un obiectiv major al politicii externe al UE. Ar fi frumos să fie adevărat și UE să fie capabilă să se implice plenar în dezvoltarea acestei reziliențe. Ultimele evenimente, însă, par să contrazică această tendință. Coronavirusul demască din ce în ce mai mult lipsa de vitalitate a organismului european în comparație cu construcțiile politice mult mai trainice ale celorlalte puteri ale lumii.

Din păcate, reziliența cerută de UE statelor estice pare să fie o problemă de care suferă chiar Europa însăși.

Autor:  Corneliu Ciurea Sursa:  Politics.MD

Știri asemănătoare
 
Adaugă comentariu
Nume  *
Mesaj *
Recomandate
Partide politice
Sondaj
COVID-19 în Republica Moldova
CAZURI - 94.3%
CAZURI RECUPERATE - 5.03%
DECESE - 0.67%