Experți
EDITORIAL // Evoluții și calcule după alegerile prezidențiale
 21 Noiembrie 2020 13:33  3204
Odată cu anunțarea rezultatelor alegerilor prezidențiale, atenția opiniei publice s-a îndreptat spre legislativul Republicii Moldova. Firesc, dat fiind că Parlamentul este forul în care se legiferează și, prin constituirea majorității parlamentare, se asigură susținerea cabinetului de miniștri care guvernează. Cu alte cuvinte, Parlamentul în calitate de for legislativ și reprezentativ suprem reprezintă autoritatea care decide modul în care este guvernat statul.

Iar Șeful statului, dincolo de atribuțiile constituționale, are influență asupra puterii doar în măsura în care dispune de susținere în cadrul legislativului. Prin urmare, un Președinte care este și liderul majorității parlamantare are toate condițiile pentru a fi prezent la actul de guvernare, iar Președintele care nu beneficiază de sprijinul majorității fie devine spectator la procesele politice, fie se duce în opoziție.

Așadar, imediat după încheierea scrutinului pentru fotoliul prezidențial, poziționările forțelor politice au fos determinate de modul în care ele se raportează la viitoarea guvernare. Pentru acest motiv s-au conturat două opțiuni care privesc soarta Parlamentului propriu-zis: unii insistă asupra alegerilor anticipate, în special cei din tabăra învingătorilor în ideea de a proiecta victoria la prezidențiale asupra configurației legislativului, alții vorbesc despre necesitatea constituirii unei majorități în cadrul actualei legislaturi.       

În același timp, calea spre anticipate este posibilă doar prin dizolvarea Parlamentului în două situații stipulate expres de Constituție: prima prevede lipsa activității legislativului pentru o perioadă de mai mult de trei luni, a doua se referă la imposibilitatea votării de către Parlament a unui nou guvern în cadrul aceluiași termen de trei luni după parcurgerea numărului de încercării stabilit de legea fundamentală. Inactivitatea legislativului nu intră în calcul pentru că cei care vor încerca să urmeze acest scenariu vor avea de suferit pierderi electorale semnificative. De unde rezultă că unica posibilitate de a ajunge la alegeri anticipate o constituie inițierea și votarea unei moțiuni de cenzură împotriva actualului guvern.

La rândul lor, conform datelor sondajelor de opinie, eventualele alegeri anticipate ar aduce în Parlament următoarele partide: PSRM, PAS, Partidul lui Renato Usatîi și Partidul Șor. Este important să punctăm acest aspect ignorat de cei care perseverează cu ideea alegerilor anticipate deoarece reprezentanța în legislativ are relevanță cu privire la oportunitățile de formare a alianțelor, în condițiile în care este cât se poate de evident că nici un partid nu poate obține majoritatea absolută în legislativ.

Cam acestea ar fi coordonatele determinante pentru comportamentul politicienilor și al partidelor care contează în ecuațiile puterii, iar un exercițiu elementar de analiză a preferințelor relevă atitudini foarte nuanțate ale protagoniștilor.

PSRM este partidul cu cel mai mare număr de deputați în Parlament iar calculele arată că în urma alegerilor anticipate acesta își va conserva ponderea sau va pierde foarte puțin. Noul Parlament ar însemna însă și posibilități mai limitate de a negocia o majoritate capabilă să formeze guvernul. Deci, din perspectiva PSRM alegerile anticipate nu ar fi oportune.

Pentru PAS în aparență alegerile anticipate ar aduce o creștere importantă a numărului de mandate și ar pune partidul într-o poziție mai bună. Problema însă o constituie același spațiu mult mai redus de negociere a majorității, fapt care anulează avantajul numărului superior de mandate. Având în vedere disponibilitatea PD și a altor deputați de a discuta cu PAS o coaliție în actualul legislativ, partidul Maiei Sandu dispune în prezent de un spațiu mai larg de a negocia guvernarea.  

Un eventual Parlament în care noutatea ar fi doar prezența partidului condus de Renato Usatîi nu oferă multe opțiuni pentru că ar presupune ca PAS să fie obligat să negocieze cu acesta. Căci care altul ar fi sensul anticipatelor în situația în care cu PSRM și Partidul Șor se poate discuta și în actualul Parlament. Deci ar rezulta că alegerile anticipate vor fi organizate doar de dragul lui Renato Usatîi. Iar formarea unei alianțe cu partidul lui Renato Usatîi ar însemna prăbușirea politică a Maiei Sandu și a partidului condus de ea.

Astfel, pentru Maia Sandu și PAS alegerile anticipate sunt cu plusuri de avut în vedere, dar și cu minusuri însemnate. În consecință, s-ar putea să se constate că este lipsit de valoare utilă în sine faptul creșterii numărului de mandate în Parlament, dacă în același Parlament spațiul pentru negocierea alianțelor este foarte limitat.

De aceea forțarea de către Maia Sandu și liderii PAS a retoricii legate de alegerile anticipate fie este un bluf pentru a pune presiune asupra celorlalte partide în vederea unor eventuale negocieri, fie este întemeiată pe o înțelegere secretă cu Renato Usatîi în perspectiva formării majorității în ipoteticul viitor legislativ, asumând consecințele în cunoștință de cauză.   

PD este unul din partidele care poate contribui la înclinarea balanței în ceea ce privește raportul de forțe în Parlament. Liderii partidului au și declarat că doresc negocieri pe o platformă cât mai largă, luând în considerare victoria Maiei Sandu, dezirabillă fiind declarată o platformă de uniune națională, dar excluzându-i pe cei pe care dânșii îi numesc transfugi. Această atitudine probează că democrații își prezervă mijloacele pentru a căuta soluții de guvernare în continuare evitând alegerile anticipate, căci e limpede că PD nu are cum să achieseze la ideea de alegeri anticipate.

Așadar, PD este dispus să participe la guvernare cu Maia Sandu, dar nu să o urmeze în realizarea intenției de a dizolva legislativul. Deci ar fi de așteptat ca PD să susțină o eventuală moțiune de cenzură împotriva Guvernului Ion Chicu doar în momentul în care ar fi conturată o altă majoritate capabilă să susțină un guvern nou.

În ceea ce privește Partidul Șor, acesta se situează pe poziții asemănătoare celei anunțate de democrați. În prezent partidul dispune de o reprezentare superioară celei pe care o poate obține în urma unui scrutin datorită aderării deputaților plecați de la alte fracțiuni și nu există nici o premisă ca acesta să-și dorească o schimbare.  

În cadrul fracțiunii Pro Moldova se pare că există opinii diferite din varii motive și modul în care se vor distribui opțiunile este probabil încă nehotărât. În orice caz, votul deputaților Pro Moldova nu este suficient pentru a fi decisiv.

Presiunea publică privind impunerea alegerilor anticipate este accentuată și de campania promovată de partidul condus de Renato Usatîi. Este explicabil, având în vedere că în primul tur acesta a obținut 17% din voturile cetățenilor și că, incontestabil, Renato Usatîi urmărește un interes natural, anume de a-și converti capitalul electoral de care dispune după alegerile prezidențiale în mandate de deputat reale în legislativ. Problema pentru el este că presiunea mediatică nu ține loc de voturi care decid în cadrul forului aleșilor poporului.   

În concluzie, deocamdată nu există indicii că presiunea mediatică prin care se urmărește dizolvarea Parlamentului și impunerea alegerilor anticipate ar avea o susținere majoritară în rândul parlamentarilor. Partidele înțeleg foarte exact rolul legislativului în ecuația puterii, în contrast cu euforia celor care îi susțin pe Maia Sandu și Renato Usatîi, și vor negocia la rece viitoarea configurație în legislativ.

Iar până la schițarea unei idei de majoritate parlamentară executivul funcționează în regim de guvern aparent minoritar. Guvern minoritar însemnând situația unui cabinet de miniștri care nu este susținut în mod formal de o majoritate, dar nici nu este demis pentru că acea majoritate nu are interes să-l debarce. Acest lucru se întâmplă chiar după retragerea miniștrilor PD din guvern și s-ar putea să mai dureze.  

 _________________________________________________________________________________

Opiniile experților pot fi urmărite și pe canalul nostru de TELEGRAM - Expert Opinion   

 

Autor:  Vitali Catana Sursa:  Politics.MD

Știri asemănătoare
 
Adaugă comentariu
Nume  *
Mesaj *
Recomandate
Partide politice
Sondaj
După creșterea numărului de infecții noi cu coronavirus, trebuie restabilite măsurile de carantină?
Da - 69.77%
Nu - 30.23%
Nu știu - 0%