Politics Blog
INTERVIU // Boris Șapovalov: „Ni se pregătește o revoluție a crizantemelor”
 30 Octombrie 2020 10:25  3497
Alegerile prezidențiale sunt pe ultima sută de metri. Discutăm cu politologul, istoricul, dr. în științe filozofice, Boris Șapovalov, membru al Consiliului Societății Civile de pe lângă președintele Republicii Moldova, despre situația pre-electorală și posibilele scenarii, acutizarea situației și premisele pentru organizarea unor eventuale proteste.

— Dle Șapovalov, cum apreciați situația în contextul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale?  

— În campania prezidențială din Republica Moldova cea mai importantă perioadă este etapa finală. Sunt opt candidați la Președinție și s-a creat o situație specifică. Asta pentru că liderul cursei prezidențiale este președintele în exercițiu, liderul neformal al PSRM, Igor Dodon, care aspiră la al doilea mandat în calitate de candidat independent. Este un fapt care iese în evidență în mod special. Dar, în mod firesc, el este susținut activ de Partidul Socialiștilor din Republica Moldova. Conform prognozelor, Igor Dodon poate obține, de facto, circa 52-54% din voturi.

Ceilalți candidați par a fi împotriva actualului președinte. Șapte împotriva unui singur candidat, cursa prezidențială fiind transformată, de fapt, într-o „vânătoare”. Din aceste considerente, Igor Dodon a ales o tactică foarte interesantă. Se întâlnește cu alegătorii din orașe, sate ș raioane. Trebuie spus că în patru ani a vizitat peste 600 din 1500 de localități din Moldova. El încearcă să rezolve probleme concrete ale localităților în parte pe care le vizitează: probleme ce țin de producție etc. Și asta are anumite efecte.

În cele trei săptămâni de campanie, el a avut 160 de întâlniri și a vizitat 25 de raioane. O serie de raioane au rămas pentru ultima săptămână campanie. Igor Dodon are pe zi câte 8-12 întâlniri cu alegătorii. A refuzat categoric să participe la dezbaterile electorale în primul tur, pentru că ar fi fost complet greșit să fi dat curs invitațiilor: ar fi acceptat o pierdere de timp, mergând pe la diferite postul TV... Participarea lui în dezbateri s-ar fi rezumat în a contracara niște atacuri stupide și inutile.

Trebuie să mai remarcăm încă un moment. Dintre cei opt candidați la președinție, cinci sunt cetățeni străini. Au dublă cetățenie. Patru sunt cetățeni români. Iar Renato Usatâi deține cetățenia rusă (dar, conform unor date neconfirmate, probabil, deține și cetățenia română).

Principalul oponent al lui Igor Dodon este Maia Sandu. În 2019, ea a fost prim-ministru al guvernului de coaliție timp de cinci luni. Așa însă cum a arătat realitatea, ea nu a făcut față sarcinilor. Cu toate acestea, acum toate forțele pro-europene o plasează pe Maia Sandu pe poziția de principal candidat anti-rus care se opune lui Igor Dodon. Astfel, Maia Sandu și formațiunea sa – Partidul Acțiune și Solidaritate – sunt pro-Occident. Experiența din 2016, când Sandu a pierdut alegerile în fața lui Dodon, arată că ea poate obține până la 46-48% din voturi. În acest moment, însă, conform tuturor sondajelor, ea pierde cu siguranță în fața lui Igor Dodon.

— În primul sau în al doilea tur?

— Va avea loc, oare, turul doi? Depinde de felul în care se va mobiliza electoratul unui sau altui candidat. Teoretic, Igor Dodon poate câștiga din primul tur, luând în considerare situația complicată legată de Covid. O parte din electorat ar putea să iasă la vot. De regulă, electoratul de la sate este mult mai organizat și responsabil. Anume cu acest segment al electoratului lucrează Igor Dodon. Alegătorii de la orașe sunt mult mai pragmatici. Toți înțeleg că va fi turul doi de scrutin. „De ce să ieșim la 1 noiembrie? Noi putem merge la vot pe 15 noiembrie și atunci vom alege.” Iată, acest factor ar putea juca în favoarea lui Igor Dodon.

Desigur, trebuie să fim realiști. Din voturile lui Igor Dodon rup candidații la președinție Renato Usatâi de la „Partidul Nostru” și Violeta Ivanov de la Partidul „Șor”. Ei se află pe terenul electoral al lui Dodon. De aceea, e puțin probabil că Igor Dodon va reuși să rezolve problema din primul tur.

— Majoritatea alegătorilor în etate îi susțin pe candidații de stânga, pe candidații care nu împărtășesc valorile occidentale. În timpul pandemiei de Covid s-au creat toate premisele ca vârstnicii să fie mai puțin activi la vot.

— Da, în anumite privințe pot fi de acord cu argumentele invocate de Dvs. Însă această situație este caracteristică mai mult electoratului de la orașe. Pentru că în raioane (sunt 32 la număr în Republica Moldova) situația este puțin diferită. Cea mai complicată situație este în Chișinău și Bălți, unde e cea mai mare parte a persoanelor contaminate cu Covid. În zonele rurale situația este complet diferită.

Voi sublinia din nou: electoratul de la sate este mai organizat și mai disciplinat. Și dacă primarul, șeful administrației a rugat (acolo există un alt tip de relații interpersonale), atunci persoana va lua parte la alegeri. Dar cu electoratul pro-occidental, care este mai tânăr, e mai problematic. Chiar și în orașele mari, generația în etate, care este obișnuită să-și îndeplinească obligațiile, va merge la vot. Iar tinerii s-ar putea să nu vină la alegeri.

Dar, în principiu, toți se pregătesc de turul doi.

Forțele pro-occidentale declară că se așteaptă falsificări, iar situația este de tip „Maidan” din diferite țări foste sovietice. Cât de pregătită este guvernarea dacă evenimentele vor lua o asemenea turnură?

— În acest context sunt câteva situații deosebite.

Cum poate opoziția să scoată oamenii în stradă? Să lupte cu un corupt înveterat, cu un hoț, cu un escroc? Dodon este opusul acestor etichete. Nu are afaceri. Nu are conturi nici în Moldova, nici în străinătate. Nu are nimic care să-i fie sechestrat. Pe el nu se poate pune presiune din punct de vedere economic. Nu există nimic cu care să fie „agățat”. De el nu poate fi „agățată” nici eticheta „trecutului întunecat sovietic”: Dodon nu este comunist, dar socialist. El pledează pentru relații bune cu Vestul și cu Estul. Este imposibil să-l acuzi și de fel de fel de anomalii sexuale. Este un familist exemplar: are trei fii, o soție minunată, care e o persoană foarte activă. În general, tema familiei este una intens promovată în mandatul său de președinte. Au fost organizate multiple activități în acest sens, printre care și un Congres internațional al familiei.

Indiferent cu ce instrumente se încearcă denigrarea lui Dodon, tentativele eșuează. Cea mai recentă încercare a fost făcută de o resursă informațională care există grație granturilor americane. Au lansat un fals, născocindu-i lui Dodon porecla Kremlenovici. Chipurile el și-ar fi pierdut, în 2017, un telefon mobil din care, se presupune, au fost scoase niște numere și notițe, care ar fi arătat că el se subordonează Kremlinului și îndeplinește comenzile venite de acolo. Mai pe scurt, prostii sfruntate...

Zilele trecute, o altă resursă pro-occidentală, un canal TV finanțat de Occident (Jurnal TV), a publicat un fals evident. Fotografii ale lui Dodon cu soția sa, iar în preajmă – câteva fete-maseuze, cu fețele blurate, inducându-se astfel ideea că acestea l-ar deservi pe Igor Dodon. Sunt niște prostii în care un simplu alegător nu crede. Nu-i duce capul să născocească ceva mai serios.

De asta ei pregătesc cu înverșunare scenariul prin care nu vor recunoaște rezultatele alegerilor.

— Este un scenariu similar cu cel al așa-ziselor „revoluții color” care a fost testat în mai multe republici post-sovietice?

— E clar că forțele pro-occidentale acționează conform cu o singură metodologie: cum să declanșeze o „revoluție color”. Metodele au fost puse în aplicare în Georgia, Ucraina, cât și în Iugoslavia. Urmărim evenimentele din Belarus, vedem tentativele de a pune Kârgâzstanul pe urechi... Este clar că la ora actuală serviciile speciale americane și europene pierd în fața rușilor. Asta îi enervează și îi înfurie. Desigur, ei și-ar dori să se revanșeze, utilizând Moldova.

Voi opera cu date concrete, ca să fie clar că acest scenariu este construit în această direcție.

Președintele CDU din Germania, Annegret Kramp-Karrenbauer, care este și ministrul Apărării, o susține în mod deschis pe Maia Sandu, principalul adversar al președintelui în exercițiu. Având în vedere că Fundația Adenauer lucrează activ la noi în țară (și la ultimele alegeri a sprijinit-o puternic pe Maia Sandu, a realizat cercetări sociologice pentru ea și acum face același lucru), putem presupune că aceasta este un amestec deschis în treburile noastre interne.

A mai existat și o declarație a președintelui Partidului Popular European, a fostului premier polonez, Donald Tusk: doar cursul pro-european, doar Maia Sandu. Acestea sunt declarații serioase făcute de către liderul unui partid paneuropean...

Ambasadorul SUA în Moldova, Derek Hogan (este cunoscut faptul că e un angajat activ al serviciilor speciale americane) lucrează aici demult și se întâlnește deschis cu miniștri, cu oficiali, cu lideri de partid. Pe scurt, de parcă ar fi la el acasă, în SUA, și ar fi pe post de manager străin.

Ambasadorul Uniunii Europene, Peter Mikhalko, a vorbit în câteva rânduri, în termeni duri, despre actuala guvernare. Chipurile, până nu demult totul era bine, până când nu a fost instaurat guvernul Chicu în noiembrie 2019. Iar acum colaborarea președintelui cu majoritatea parlamentară (52 de voturi din partea socialiștilor și a democraților) a devenit un lucru rău! Vedeți, reforma din justiție nu s-ar derula cum trebuie. Ei spun că reformele și programele nu ar fi generat rezultatele așteptate. Și că, în general, ar trebui schimbată elita de la guvernare...

Asemenea ingerințe sunt inadmisibile și nu pot fi înțelese în nici un fel.

Dar să ne amintim și de declarațiile de la Washington. Subsecretarul de Stat al SUA pentru afaceri politice, David Hale, a spus că urmărește cu atenție alegerile din Moldova. Adică, pe ei îi îngrijorează mult starea democrației în Moldova. Ca de altfel, în toată lumea. Pe americani îi îngrijorează totul, în afară de ceea ce se întâmplă la ei acasă (cei doi candidați principali la președinție aproape că înjură în cadrul dezbaterilor publice).

Secretarul de Stat al SUA, Michael Pompeo, și ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, sunt îngrijorați de problemele din Moldova și le discută.

În fine, apare și declarația APCE, potrivit căreia, din cauza situației epidemiologice dificile din cauza Coronavirusului în Moldova, nu își va trimite misiunea de observare la noi. Aceasta este o dovadă foarte clară că americanii și europenii pregătesc un scenariu-standard planificat: chipurile, autoritățile au admis falsificarea alegerilor... Este un semn care indică clar că programul este descris în detalii.

De aceea, indiferent de felul în care se vor desfășura alegerile în primul sau al doilea tur, europenii și americanii au o singură sarcină...

— …Care anume?

— Să nu admită ca la putere un președinte pro-rus putere (noțiunea „pro-rus” echivalează cu „pro-moldovean”). Occidentul nu este interesat în victoria lui Igor Dodon, care este promotorul cursului pro-moldovenesc. Cea mai mare parte a populației înțelege perfect: Moldova, fără colaborarea economică cu Estul, nu are sorți de izbândă și nu poate exista ca stat suveran.

După asta vor urma, probabil, alegerile parlamentare anticipate în prima jumătate a anului 2021. Conform ultimelor date, vor trece Partidul Socialist și Partidul Maiei Sandu. Ultima însă va pierde un anumit număr de voturi (nu avea mai mult de 20 de mandate). Vor trece, desigur, în Parlament, „Partidul Nostru” al lui Renato Usatîi și Partidul „Șor”. În Parlament se va crea o situație complet diferită.

Desigur, Occidentul vede că pierde complet aceste alegeri. Ei înțeleg că a doua oară atât Maia Sandu, cât și Andrei Năstase (liderul Partidului Demnitate și Adevăr), care împreună la alegerile parlamentare din februarie 2019 au format Blocul electoral al partidelor pro-europene de dreapta ACUM, vor suferi fiasco.

Toți înțeleg că Dodon este un lider care a reușit să facă ceva în cei patru ani de mandat. În iulie, Sandu a anunțat pentru prima dată că Dodon nu poate câștiga alegerile fără ca să le falsifice, de atunci au urmat doar declarații de acest fel. Iar acum, de la jumătatea lunii octombrie, Sandu a luat în mâini crizanteme galbene. Culoarea galbenă a partidului ei e prezentă pe toate materialele publicitare, pe toate afișele și pe toate panourile publicitare. Ea poartă deja o eșarfă galbenă. Ambasadorul american a venit la întâlnirea cu ea purtând o cravată galbenă. La unii a fost o revoluție a lalelelor, la alții – revoluția trandafirilor. Iar nouă ni se pregătește o revoluție galbenă, a crizantemelor.

Înțelegem perfect că scenariul și metodele sunt aceleași.

— Ținând cont de un „scenariu colorat”, ce este mai potrivit pentru susținători: victoria lui Dodon din primul tur sau în al doilea? Unele „revoluții color” au arătat că o victorie evidentă din primul tur poate servi motiv pentru a scoate oamenii în stradă sub pretextul că alegerile au fost fraudate. Pe de altă parte, turul doi, chiar dacă elimină suspiciunile, arată că respectiva campanie a fost „umăr la umăr”, tensionată și corectă, creând, totodată, premise pentru o presiune enormă din partea oponenților puterii. Se merită, oare, să se renunțe – opoziția va merge pe agravarea situației, pe escaladare...

— E o întrebare dificilă. Teoretic, victoria pare posibilă din primul tur de scrutin. La modul practic, puțin probabil să se întâmple asta. Atât Renato Usatîi, cât și Partidul „Șor” vor lua de la Dodon peste zece procente din voturi, dacă nu chiar mai mult. Astfel, este puțin probabil ca totul să se decidă în primul tur de scrutin.

Și din punctul de vedere al întrebării Dvs., victoria lui Igor Dodon din primul tur nu este tocmai binevenită. Pentru că asta poate servi așa-numitei opoziției (asta nu e opoziție, ci „a cincea coloană”, trădători ai poporului moldovenesc, care se află sub influență externă) drept motiv pentru a declara că alegerile au fost fraudate.

Prin urmare, este de dorit ca alegerile să aibă loc în două tururi. Potrivit statisticilor, Igor Dodon va câștiga în turul doi. Și va fi dificil să se afirme că au fost comise falsificări.

Ulterior, evident, ar putea fi organizate proteste. Dar întrebarea e: cât de justificate social vor fi aceste proteste?

— Există motive?

— Dar cine iese la proteste? Generația în etate, pensionarii? La ce le-ar servi? Ei sunt mulțumiți de politica lui Dodon. Sunt mulțumiți de faptul că primesc, practic, a treisprezecea pensie. Profesorii sunt mulțumiți de dublarea salariului, promisă în 2021. Medicii sunt mulțumiți de reforma în desfășurare: de la 1 septembrie, salariile lor au fost majorate cu 30 la sută, iar de la 1 ianuarie vor fi din nou majorate. Adică li se vor dubla lefurile.

Care, deci, e baza socială a protestelor? Studențimea? La noi au rămas vreo cincizeci de mii de studenți, deși acum zece ani erau vreo 120 de mii. Va ieși, oare, tineretul să protesteze?

Cele mai active sunt partidele unioniste. Dar ele s-au discreditat în ultima vreme. Și nu prea au sprijin.

Pe cine poate conta Maia Sandu? Pe unioniști. Mai avem și combatanții, care au participat la conflictul transnistrean din 1992, fiind acum susținuți și finanțați. Ei reușesc să-i aducă la evenimentele lor pe membrii asociației formate din cinci sau șapte organizații. E vorba de 600-800 de persoane, cel mult – 1000. Ei bine, vor ieși în stradă două-trei zile, vor sta acolo și cu asta se va termina. Nimeni nu are de gând să folosească forța împotriva lor. Majoritatea dintre ei gândesc lucid și sunt de partea președintelui. Spun asta în cunoștință de cauză, deoarece eu însumi sunt membru al executivului Uniunii ofițerilor din Republica Moldova. Noi reunim 15-20 mii de oameni, foști militari. Este vorba de diverse asociații: de grăniceri, carabinieri, marinari, acei care au făcut armata în contigentul de trupe din Germania ș.a. Din această uniune fac parte și majoritatea combatanților. Iată, această categorie de oamenii categoric nu va participa în dezordini în masă. Actuala guvernare – guvernul și președintele – au făcut, în ultima vreme, foarte mult pentru acești oameni.

Opoziția a încercat să folosească fermierii și să profite de protestele lor. Însă, acum câteva zile, a apărut informația potrivit căreia Federația Rusă va acorda o asistență substanțială: va oferi un grant de câteva sute de milioane de lei pentru susținerea agriculturii în contextul situației dificile. Adică problema va fi eliminată imediat: nu vor exista motive pentru proteste.

— Dar opoziția propriu zisă?

—Ei sunt opoziție numai pe Facebook, pe rețelele de socializare. Altceva este să poți aduna oamenii în piață... Nu cred că vor putea face asta pentru mult timp și în număr mare.

În orice caz, astăzi cei din anturajul actualului președinte spun că nu văd o bază socială sau motive pentru eventuale proteste.

— Dacă totuși lucrurile vor evolua conform scenariului unor proteste dure, Năstase, care a fost ministrul de Interne, este capabil să influențeze cumva angajații din structurile de forță?

— Ei bine, a fost ministru timp de cinci luni. El nu este respectat acolo. El e un nimic, cu zero autoritate. Asta e realitatea.

—Dar oamenii lui Plahotniuc pot pune umărul la acutizarea situației?

—Aceștia sunt toți oamenii lui. Și Năstase cooperează cu ei, și Sandu la fel. Faptul că ei, chipurile, ar fi luptat cu oligarhul… Ei au luptat pentru putere. Iar apoi am văzut de ce este capabil guvernul Sandu timp de cinci luni.

— Și totuși… Ce ne poate îngrijora?

— Există un moment dificil. Este factorul Curții Constituționale. Sunt șase persoane acolo, patru dintre care sunt reprezentanții Maiei Sandu și ai lui Andrei Năstase. Componența precedentă a plecat în demisie benevolă în vara lui 2019. A venit o nouă componență. Cum vor valida ei rezultatele alegerilor? Nu va servi, oare, ca pârghie? Dacă ei nu vor valida rezultatele, în cazul victoriei lui Igor Dodon, asta va destabiliza situația.

Nu cunosc toate nuanțele, toate dedesubturile. Putem doar ghici. Dar sunt posibile și provocări la alegeri. Există posibilitatea utilizării Curții Constituționale atunci când va fi pusă în aplicare coruperea politică.

Acum vorbim despre acele lucruri pe care le vedem și le înțelegem foarte clar. Occidentul nu dorește ca Igor Dodon să învingă. Noi vedem că sunt propuse acțiuni concrete pentru pregătirea unor eventuale proteste în legătură cu frauda electorală. Se pregătesc eșarfe, buchete...

Noi vorbim despre o posibilă lovitură de stat latentă, așa cum a fost în 2009, când Vladimir Voronin a avut 60 de mandate în Parlament și a cedat neinspirat puterea. PCRM și-a pierdut autoritatea. Dar, apropo, Voronin a declarat că este de acord să conducă acțiunile de boicotare a alegerilor. Și dacă apare o situație similară celei din Belarus și Kârgâzstan, el aproape că ar fi de acord să conducă chiar și așa-zisele proteste anti-fraudă, și cele împotriva actualei guvernări. La ora actuală, PCRM nu are nici o popularitate. Ratingul lor este de 1,5%. Pe flancul stâng nu există un politician mai puternic decât Igor Dodon.

Noi știm foarte bine și despre legăturile lui Voronin cu același oligarh Vlad Plahotniuc. Acesta este un produs al lui Vladimir Voronin, de vreme ce erau în aceeași echipă.

— Ce a avut în vedere directorul Serviciul rus de Informații Externe, Serghei Narâșkin, atunci când a vorbit despre pregătirea unei „revoluții color” în Moldova?

— Acele exemple de ingerință americană despre care am vorbit mai sus confirmă afirmațiile respective. Cred că Serghei Narâșkin este o persoană foarte informată. Și dacă face astfel de afirmații, atunci acestea nu sunt bazate pe presupuneri, ci pe informații concrete.

Recent, a avut loc prezentarea cărții deputatului socialist Bogdan Târdea – „Societatea civilă a Republicii Moldova: Sponsori. ONG-crație. Războaie culturale”.  Ea arată clar că din 14 mii de organizații neguvernamentale, aproximativ o sută reprezintă o rețea de ONG-uri și mass-media, care sunt finanțate de americani și europeni. Această rețea acționează împotriva suveranității Republicii Moldova. La ora actuală, aceasta paralizează instituțiile administrative, cele de drept, instanțele de judecată, pune presiune pe ele etc.

Cartea conține informații cu privire fondurile și sumele transferate către anumite mass-media moldovenești în perioada 2019 și 2020. Este vorba de zeci de milioane de dolari care au fost direcționați doar pentru realizarea proiectului „revoluției crizantemelor galbene”. Două treimi dintre aceste ONG-uri au făcut declarații comune în care s-au victimizat, iar astfel au confirmat că fac parte, într-adevăr, dintr-o rețea.

Sursa:  Politics.MD

Știri asemănătoare
 
Adaugă comentariu
Nume  *
Mesaj *
Recomandate
Partide politice
Sondaj
După creșterea numărului de infecții noi cu coronavirus, trebuie restabilite măsurile de carantină?
Da - 69.77%
Nu - 30.23%
Nu știu - 0%