Recent s-a vorbit mult despre transferul unor companii din Polonia în România. La prima vedere, România nu pare a fi o țară foarte atractivă, mulți polonezi evocând asocieri cu țiganii și punând semnul egal între români și un țigani. Între timp, România înregistrează de câțiva ani progrese uriașe din punct de vedere economic și al nivelului de trai, susține economistul polonez Cezary Bachański pe contul său de X.
De menționat este că Polonia a fost un model de țară care s-a dezvoltat foarte puternic după 1990, a fost un model pentru țările din fostul bloc comunist.
„Da, se luptă și cu probleme similare cu cele din Polonia (de exemplu, demografie dezastruoasă), iar țara însăși a devenit o victimă a apartenenței sale la Uniunea Europeană. Uniunea Europeană a secat piața muncii din România. Între 2014 și 2020, în medie, aproximativ 200.000 de oameni au plecat la muncă în fiecare an, ceea ce este ca și cum un oraș de mărimea Kielce ar dispărea din Polonia în fiecare an. Mult. Într-adevăr, mult.
Reforme favorabile pentru mediul de afaceri
Din 2019, România a efectuat cu meticulozitate o mulțime de reforme de dereglementare, precum și reforme favorabile mediului de afaceri. Matricea TVA în sine, în comparație cu cea poloneză, este o fantezie neîmplinită care nu se va întâmpla niciodată la noi. România încearcă să simplifice cât mai mult sistemul fiscal și oferă și o mulțime de scutiri de taxe.
Pentru companiile mai mari, nu are rost să se caute optimizarea fiscală și să transfere profituri în străinătate, pentru că în cazul, de exemplu, al impozitului pe dividende – pentru proprietarul companiei – este de 5%, față de 19% în Polonia.
Economia românească, în continuă creștere
Sistemul fiscal în sine este cu siguranță mai simplu decât cel polonez, în special pentru întreprinderile mici. Nu există o metodă de plată divizată folosită în mod obișnuit sau alte fantezii care să îngreuneze viața. Economia românească a crescut continuu de la pandemie și are perspective foarte promițătoare.
Referitor la salariile din România, acestea nu sunt foarte mari, nici măcar în comparație cu cele poloneze. Minimul național este de aproximativ 2.850 PLN brut pe lună, pentru comparație în Polonia este de 4.242 PLN brut.
Când vine vorba de contribuțiile percepute la remunerarea angajaților, este foarte asemănător cu Polonia. Nu e de mirare că fabricile de asamblare din Vest se gândesc să se mute din Polonia în România. Mai ales că condițiile pentru aceasta devin din ce în ce mai favorabile.
Din martie 2024, România a aderat la Spațiul Schengen în transportul aerian și maritim. Acest lucru se va întâmpla probabil în curând în domeniul transportului rutier, ceea ce va face economia românească și mai atractivă pentru investitorii străini.
Infrastructura, o problemă pe cale să fie rezolvată
O altă problemă o reprezintă autostrăzile care se construiesc. Dacă cineva a fost vreodată în România, știe cât de greu este să conduci prin această țară. Încă lipsesc multe drumuri rapide, iar mersul dintr-un oraș în altul poate fi un coșmar. Cu toate acestea, sute de kilometri de autostrăzi sunt în construcție, ceea ce va îmbunătăți foarte mult comunicarea cu restul Europei. Se extinde și portul Constanța de la Marea Neagră, ceea ce va facilita transportul mărfurilor.
România nu este o țară din lumea a treia, așa cum cred unii oameni din Polonia și trebuie să ne dăm seama de acest lucru. Demografia va fi o mare provocare pentru România. Deși natalitatea în România este decentă (1,71) pentru o țară din Uniunea Europeană, în câțiva ani România se va lupta cu plecarea de pe piața muncii a oamenilor din boom-ul demografic al anilor ’60.
Energie regenerabilă și centrale nucleare
Însuși guvernul român este conștient de acest lucru și are o politică clară de imigrație care are scopul de a umple golurile din piața locală a muncii. Poate ne place sau nu, dar românii au o idee inteligentă despre imigrație.
Românii sunt chiar mai buni decât noi când vine vorba de probleme energetice. O centrală nucleară funcționează în România din anii 1990, iar anul acesta va fi extinsă cu încă două unități. Lucrările la reactoare nucleare modulare mici (SMR) sunt, de asemenea, în curs de desfășurare, iar transformarea energetică în sine progresează rapid acolo.
Spre deosebire de noi, românii nu s-au impus nicăieri când vine vorba de energie. Combustia cărbunelui și gazului a reprezentat 17% și 16% energie produsă. Restul sunt energie regenerabilă și centrale nucleare. Spre comparație, în Polonia peste 60 la sută electricitatea provine din cărbune, iar centrala nucleară va fi construită cel mai devreme în 12 ani. Vom avea standarde UE de emisii, iar românii vor produce mărfuri.
De aceea, companiile occidentale privesc România cu atât de mare optimism – are un potențial destul de mare de optimizare a costurilor de producție, așa cum a avut cândva Polonia”. Comentariul este al lui Cezary Bachański, un polonez care își exprimă viziunea sa privind evoluția României.