Gazoductele Iași-Ungheni și Ungheni-Chișinău deja importă anumite volume de gaze, și circa 19 localități consumă gaze prin gazoductul alternativ. Ideea diversificării gazoductelor de la o concepție strategică de securitate energetică cu ulterioară implementare așa numitelor pachete europene este departe dea fi gata pentru implementare.
În primul rând, datorită impedimentelor tehnice și necesitatea de investiții suplimentare în stațiile de echilibrare a presiunilor dar și de dezvoltare a cadrului legal necesar pentru preluarea volumelor necesare.
În al doilea rând, datorită modului în care sunt formate piețele de gaz natural în jurul țării noastre și care va fi prețul unor astfel de livrări. România, al doilea producător de gaze naturale din UE (primul fiind Olanda) importă gaze naturale prin intermediul conductei Turkstream prin Bulgaria gaze naturale de la Gazprom în proporție de 20% din necesarul propriul și încă volume importante din Ucraina, care tot, în proporție de 90% originează de la Gazprom. Evident că în această conjunctură, diversificarea energetică ar putea fi una convențională, și deoarece pe molecula de metan nu este imprimată țara de origine, să importăm parțial gaz tot de la Gazprom, numai să plătim o marjă suplimentară pentru intermediere și tranzitare.
Un alt aspect important este înțelegerea cauzei majorări prețurilor pe piețele europene și anume că certificarea de către Germania a gazoductului North Stream 2 va dura încă estimativ 4-6 luni și în paralel se află în incertitudine volumele ce vor tranzita Ucraina spre Europa de Vest. Acești factori combinați crează panică și mișcă prețurile în sus.
Aceste aspecte sunt necesare pentru formularea unei poziții guvernamentale în problema Moldovagaz Gazprom. Este o sperietoare nefondată, faptul că s-ar ceda independența RM la obținerea unui preț favorabil. Mai degrabă existența unui dialog politic în principiu are importanță și poate influența chiar și nesemnificativ prețurile contractate în situația în care poziția de negociere pentru RM este una inferioară. Să admitem că nu se dorește un dialog politic cu Federația Rusă la acest moment, dar măcar să se includă un observator în echipa de negociere, pentru ca cel puțin guvernul să aibă acces la informații din prima sursă și să coparticipe la proces. Lăsarea în ”plata bursei” mi se pare o poziție de struț cu capul în nisip și iresponsabilă …
Analiză de Roman Chirca