Fondul Monetar Internațional (FMI) a ajuns la un acord la nivel de experți cu autoritățile Republicii Moldova cu privire la finalizarea primei evaluări a programului susținut prin Mecanismul extins de creditare și Mecanismul de finanțare extinsă, se arată într-un comunicat al instituției financiare.
„Acest acord se preconizează a fi aprobat de către Consiliul de directori executivi al FMI în luna septembrie anul curent. După ședința Consiliului de directori executivi al FMI, Republica Moldova va putea accesa 20,65 milioane drepturi speciale de tragere (circa 27 milioane dolari). Astfel, suma totală a debursărilor efectuate în cadrul programului se va ridica la circa 245 milioane dolari”, a declarat Ruben Atoyan, șeful misiunii FMI, potrivit mold-street.com
Despre performanțele înregistrate de Guvern
El susține că Programul se implementează cu succes și, în pofida șocurilor grave și intercorelate, autoritățile au respectat toate criteriile de performanță, iar reformele în domeniul luptei cu corupția, promovării supremației legii, guvernanței bugetare și supravegherii sectorului financiar avansează rapid.
„Autoritățile au numit în funcție procurorul-șef al Procuraturii Anticorupție – acțiune importantă în contextul programului – în luna iunie, cu mult mai devreme decât s-a anticipat. Determinarea autorităților de a avansa pe calea implementării reformelor atât de necesare nu a fost știrbită de șocurile succesive, autoritățile reafirmându-și angajamentele asumate în cadrul programului, precum și fermitatea în implementarea lui”, afirmă Atoyan.
Impactul războiului din Ucraina
Potrivit șefului misiunii FMI, războiul din Ucraina continuă să afecteze semnificativ economia Republicii Moldova, iar pentru anul 2022 se prognozează o stagnare a PIB-ului real.
„Impactul negativ al înrăutățirii perspectivelor economice globale, ruperii lanțurilor de aprovizionare și creșterii costurilor de producție este aprofundat de impactul secetei asupra producției agricole.
Creșterea inflației s-a accelerat rapid din cauza creșterii prețurilor la resursele energetice și produsele alimentare, iar cursul de schimb s-a depreciat din cauza condițiilor extrem de complicate de pe piață.
Indicatorii bugetari în prima jumătate a anului 2022 au rămas robuști în urma confluenței unor venituri bugetare mai mari și a granturilor, dar și datorită neexecutării pe deplin a cheltuielilor bugetare aprobate. Faptul că băncile sunt bine capitalizate, lichide și profitabile a permis parcurgerea crizei curente într-o manieră satisfăcătoare”, precizează oficialul de la FMI.
FMI: Banca Națională acționează eficient în lupta contra inflației
În ceea ce privește politica monetară, Atoyan susține că Banca Națională a Moldovei are o abordare bazată strict pe date si statistici și aceasta s-a dovedit a fi eficientă la ancorarea așteptărilor privind inflația.
„De la începutul anului curent, BNM a ajustat politica monetară pentru a tempera efectele secundare ale unui nivel mai mare al inflației importate și ale întreruperilor în lanțurile de aprovizionare. În condițiile în care perspectivele inflației sunt afectate de deteriorarea mediului extern, autoritățile rămân ferme în intenția de a asigura flexibilitatea cursului de schimb, care acționează ca un amortizor de șocuri, iar intervențiile BNM se vor limita doar la atenuarea volatilității excesive și prevenirea fluctuațiilor neordonate pe piața valutară”, se menționează în declarație.
Problema persistentă a neexecutării pe deplin a cheltuielilor bugetare
Cât despre planificata rectificare a bugetului pe anul 2022, coordonată cu FMI, ea urmează să prevadă un volum adecvat de alocări suplimentare, necesare pentru a proteja categoriile vulnerabile ale populației de impactul creșterii prețurilor la resursele energetice și produsele alimentare.
Atoyan atrage atenția la necesitatea unor eforturi comune pentru a soluționa „problema persistentă a neexecutării pe deplin a cheltuielilor bugetare aprobate, ceea ce va eficientiza cheltuielile și va spori credibilitatea bugetului”.
„Dată fiind probabilitatea destul de mare de materializare a riscurilor, este în continuare extrem de important de promovat politici adecvate care să fie susținute de partenerii externi prin acordarea de suport bugetar”, afirmă acesta.
Riscuri și perspective
Cât despre perspectivele creșterii economice, ele sunt periclitate în continuare de riscuri.
„Creșterea mai bruscă decât s-a anticipat a prețurilor la resursele energetice, perturbările în livrarea resurselor energetice, creșterea prețurilor la produsele alimentare pe piețele internaționale, creșterea costurilor de trai și distanța mică de la războiul din Ucraina ar putea duce la deteriorarea în continuare a situației economice și la scăderea încrederii, fapt care va impune necesitatea de luare a unor decizii dificile în materie de prioritizare a măsurilor de politici.
Implementarea cu fermitate a unui pachet de reforme cuprinzător și susținerea acordată în continuare de FMI și alți parteneri va contribui la ancorarea încrederii”, constată Ruben Atoyan.