Parlamentul Turciei a început, joi, procedura de ratificare a protocolului de aderare la NATO a Suediei, pe care Erdogan l-a blocat până recent în speranța de a obține concesii de la țara scandinavă. Procedura ar putea să se încheie la sfârșitul lunii, un prim pas în aderarea întârziată a Suediei la NATO.
Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a trimis deputaţilor, la sfârşitul lui octombrie – după 17 luni de blocare – prorocolul de aderare a Suediei la NATO.
Turcia şi Ungaria sunt ultimele țări dintre cele 31 ale Alianței Nord-Atlantice, care blochează intrarea Suediei în NATO, după ce au validat-o, în martie, pe cea a Finlandei vecine. Comisia de Politică Externă a Parlamentului Turciei se reuneşte, mai întâi, începând de la ora locală 13:00 (12:00, ora României) pentru a examina protocolul, după care urmează să trimită textul în plen, care urmează să-l ratifice prin vot.
La aderarea Finlandei – ratificată pe 31 martie -, între cele două etape a trecut o săptămână. După ratificarea de către Turcia, mai urmează ratificarea de către Ungaria, care a tergiversat procedura la fel ca în cazul Finlandei timp de mai multe luni, ca răzbunare politică a lui Viktor Orban pentru unele declarații ale oficialilor suedezi, care au atras atenția cu privire la alunecarea în autocrație a Ungariei.
Erdogan a spus că renunță la veto în iulie, când preciza că hotărârea finală revine parlamentului turc, după ce a exercitat timp de luni de zile presiuni asupra liderilor suedezi, acuzându-i de o indulgenţă faţă de refugiaţi turci şi kurzi pe care Turcia îi acuză de „terorism”.
Este vorba despre membri ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), consideraţi o organizație teroristă de Turcia şi aliaţii săi din Occident și, totodată, despre simpatizanţi ai mişcării „guleniste” pe care Erdogan îi acuză de lovitura de stat militară eşuată împotriva sa din iulie 2016. Numeroase profanări ale Coranului, inclusiv arderea unor exemplare pe teritoriul Suediei, au contribuit la o deteriorare a relaţiilor între cele două ţări.