R. Moldova ar trece de la statutul de neutralitate stipulat în Constituție la o susținere nesăbuită a poziției agresive a Occidentului, adoptând declarații anti-ruse precum cea votată ieri în Parlamentul de la Chișinău.
Declarația a fost făcută de șeful Comitetului internațional al Consiliului Federației, camera superioară a legislativului rus, Grigori Karasin, citat de RIA Novosti, transmite Știri.md cu referire la Deschide.md.
„Iarăși vești îngrijorătoare din Chișinău. Continuă deriva R. Moldova de la neutralitatea stipulată chiar în Constituția sa. Astăzi, Parlamentul lor, la inițiativa pro-europeanului Partid Acțiune și Solidaritate a adoptat așa zisa ”Declarație privind agresiunea rusă împotriva Ucrainei”. Acesta este un nou atac la adresa noastră și reprezintă, în fond, susținerea nesăbuită a poziției agresive a Occidentului” a scris Karasin într-o postare pe canalul său de Telegram.
Oficialul rus a remarcat că în astfel de acțiuni se întrevede agenda de politică internă adoptată de Chișinău – ”să se aprindă isteria care a fost deja lansată în R. Moldova la sugestia Kievului cu evidentă tentă anti-rusă”.
„În general, toate acestea reprezintă simptome periculoase de instabilitate în politica internă și externă a Republicii Moldova. Vom urmări cu atenție”, a conchis Karasin.
Ieri, și MID-ul rus a reacționat la declarația adoptată de Parlamentul R. Moldova cu privire la agresiunea rusă în Ucraina.
„Pe 2 martie, parlamentul moldovenesc a adoptat o rezoluție anti-rusă întocmită în spiritul unor acțiuni similare care au fost emise anterior în structurile europene și euro-atlantice și în țările individuale ale UE și NATO. Astfel, deputații au fost de acord cu cele mai odioase declarații ale curatorilor lor occidentali” se menționează în comentariul MID-ului de la Moscova.
Amintim că, ieri, cu votul majorității deputaților, Parlamentul a adoptat în cadrul ședinței de azi Declarația cu privire la agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei. Potrivit parlamentarilor, acest act de agresiune fățișă reprezintă o încălcare flagrantă şi gravă a principiilor dreptului internaţional şi a angajamentelor internaţionale asumate de Federația Rusă, prevăzute inclusiv de Carta ONU, Actul final al CSCE de la Helsinki, Carta de la Paris pentru o Nouă Europă, Memorandumul de la Budapesta din 1994 şi de Actul fondator NATO-Rusia.