Poliția armeană a anunțat că a reținut peste 200 de protestatari la manifestații unde s-a cerut demisia prim-ministrului Nikol Pașinian. Ei sunt nemulțumiți de decizia guvernului de a ceda părți din teritoriul Armeniei către Azerbaidjan.
Protestele au izbucnit luna trecută, după ce guvernul de la Erevan a acceptat să cedeze câteva localități, parte a procesului de demarcare și stabilire a unei frontiere oficiale cu Azerbaidjan. Poziția prim-ministrului Nikol Pașinian a rămas neschimbată, în ciuda manifestațiilor de amploare conduse de arhiepiscopul Bagrat Galastanian, care încearcă să lanseze o moțiune de cenzură împotriva lui.
Luni, manifestațiile au continuat pe străzile mai multor orașe din Armenia, sute de persoane răspunzând apelului arhiepiscopului Galstanian de a participa la o campanie de „nesupunere civică”. Ulterior, Ministerul armean al afacerilor interne a anunțat că 226 de persoane au fost arestate după ce ar fi refuzat să se conformeze cerințelor forțelor de ordine. Printre protestatari s-au numărat și parlamentari din opoziție.
Săptămâna trecută, Armenia a cedat Azerbaidjanului controlul asupra a patru localități abandonate, ocupate de forțele armene în timpul războiului din anii 1990. Cedarea a fost prezentată ca parte a unui proces de normalizare a relațiilor diplomatice dintre cele două țări, a căror trecut este marcat de mai multe conflicte în jurul regiunii Nagorno-Karabah.
DPA notează că zona cedată de Armenia este de o importanță strategică, întrucât prin ea trece o autostradă vitală pentru comerțul cu Georgia. Dar localnicii din satele din apropiere l-au acuzat pe Pașinian că schimbarea îi izolează de restul țării și că cedările sunt unilaterale, fără ca Armenia să primească ceva în schimb.
În replică, premierul Armeniei a spus că cedările sunt necesare pentru a obține un tratat de pace cu Baku. Acțiunea este salutată de SUA și UE, care spun că procesul de demarcare a frontierei oficiale este în conformitate cu Declarația de la Almatî din 1991, un document semnat de mai multe foste republici sovietice, printre care Armenia și Azerbaidjan, s-au angajat să își recunoască reciproc integritatea teritorială în cadrul frontierelor administrative existente.
Galastanian a declarat că își va limita activitatea clericală pentru a candida la funcția de prim-ministru și a cerut alegeri parlamentare anticipate.
În conformitate cu legislația armeană, el nu este însă eligibil pentru a ocupa această funcție deoarece are dublă cetățenie – armeană și canadiană. El a spus că nu vrea să renunțe la pașaportul canadian, sugerând că ar trebui modificată Constituția, ca să înlăture acest obstacol.
Coaliția de guvernare a lui Pașinian are o majoritate confortabilă în parlamentul țării, iar partidele de opoziție au puțini aderenți în societatea armeană. (C.B.)