Papa Francisc a anunţat, duminică, numirea a 21 noi cardinali ai Bisericii Catolice, într-o încercare neaşteptată de a-i influenţa pe clericii din influentul grup care îi va alege succesorul.
Ceremonia de instalare a noilor cardinali, cunoscută sub numele de consistoriu, va avea loc la data de 8 decembrie, a anunţat papa în vârstă de 87 de ani în timpul slujbei sale duminicale, în faţa pelerinilor şi turiştilor din Piaţa Sfântul Petru.
Acesta va fi cel de-al zecelea consistoriu convocat de papă de la alegerea sa în urmă cu 11 ani, când a devenit primul suveran pontif din America Latină.
Cu toate că papii pot alege să numească cardinali în orice moment, decizia papei Francisc de a face noile numiri în acest moment poate fi considerată o surpriză.
La momentul anunţului papei, existau 122 de cardinali cu vârste sub 80 de ani, care îşi pot exprima votul într-un viitor conclav. Legea Bisericii limitează numărul acestor cardinali la 120, însă ultimii papi au depăşit frecvent această cifră.
Doi dintre cardinalii care pot vota în prezent în cadrul unui conclav vor depăşi vârsta admisă până la sfârşitul anului. Alţi 13 vor depăşi acest prag până la sfârşitul anului 2025.
Toţi cardinalii, indiferent de vârstă, au dreptul să ia parte la reuniuni în cadrul unui pre-conclav – cunoscute sub numele de congregaţii generale -, ceea ce le permite să aibă un cuvânt de spus în privinţa persoanei pe care cred că ar trebui să o aleagă cardinalii mai tineri.
Cardinalii se situează pe locul al doilea în ierarhia Bisericii Catolice, după papă, şi sunt cei mai apropiaţi consilieri ai acestuia. Datorită puterii şi influenţei lor istorice, ei încă sunt numiţi prinţi ai Bisericii, deşi papa Francisc le-a transmis să nu trăiască ca nişte regi şi să fie aproape de săraci.
Abonează-te la canalul nostru de Telegram pentru cele mai recente știri și analize politice!