La împlinirea a patru ani de când Vladimir Putin a ordonat invazia la scară largă asupra Ucrainei, Moscova a lansat o serie de declarații tăioase prin care încearcă să reîncadreze eșecurile de pe front și durata neașteptată a ostilităților drept o confruntare directă cu puterile occidentale.
Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, susține că intervenția Europei de Vest și a Statelor Unite a schimbat fundamental natura conflictului, transformându-l dintr-o intervenție regională într-o luptă pentru existența statului rus.
Potrivit oficialului rus, ceea ce Moscova numește în continuare „operațiune militară specială” a devenit, de facto, o confruntare extinsă cu forțele care ar urmări „distrugerea” țării. „În urma intervenției directe a țărilor din Europa de Vest și a Statelor Unite, operațiunea s-a transformat într-o confruntare mult mai amplă”, a declarat Peskov, subliniind că sprijinul militar și politic extern pentru Kiev este perceput de Kremlin ca o amenințare strategică directă.
În ciuda duratei conflictului, Moscova insistă că acțiunile militare vor continua până la îndeplinirea integrală a scopurilor stabilite inițial. Peskov a respins categoric afirmațiile președintelui ucrainean Volodimir Zelenski privind eșecul militar al Rusiei, susținând că, deși „multe” ținte au fost deja realizate, prioritatea rămâne securizarea populației din estul Ucrainei. Această poziție rigidă vine într-un moment de confuzie diplomatică, marcat de semnale contradictorii privind posibilele tratative de pace.
Deși purtătorul de cuvânt al lui Putin a declarat că „totul depinde de acțiunile regimului de la Kiev” și că locul sau data unei noi runde de negocieri rămân necunoscute, surse din Ucraina indică o altă dinamică. Recent, Kirilo Budanov, șeful informațiilor militare ucrainene, a evocat posibilitatea unei întâlniri trilaterale cu mediere americană, o inițiativă față de care Kremlinul pare să păstreze o rezervă strategică.
Tensiunile diplomatice au fost alimentate suplimentar de Serviciul de Spionaj Extern al Rusiei (SVR), care a lansat marți o acuzație de o gravitate extremă la adresa Londrei și Parisului. Moscova susține, fără a prezenta dovezi concrete, că Regatul Unit și Franța ar intenționa să doteze Ucraina cu capacități nucleare pentru a forța o poziție de negociere mai avantajoasă pentru Kiev.
Această mișcare este catalogată de autoritățile ruse drept „extrem de periculoasă”, fiind folosită pentru a justifica continuarea efortului de război sub pretextul prevenirii unei escaladări nucleare la granițele sale.
În acest context de incertitudine și retorică agresivă, Kremlinul reiterează că drumul către pace trece exclusiv prin acceptarea condițiilor impuse de Moscova, în timp ce conflictul continuă să consume resurse masive și să destabilizeze securitatea europeană la un nivel fără precedent în ultimele decenii.
Abonează-te la canalul nostru de Telegram pentru cele mai recente știri și analize politice!
