Un nivel al inflației de două cifre nu a fost înregistrat de mai bine de zece, și acum pentru decembrie 2021 avem un nivel de inflație de aproape 14% potrivit datelor BNM. Importul inflației este bineînțeles o cauză, fiind o țară cu o balanță comercială puternic dezechilibrată în favoarea importurilor, și creșterea prețurilor la nivel mondial se transpune în valoarea mărfurilor importate.
Însă media inflației în SUA și UE este în jurul de 6% pe când la noi această atinge cotația de aproximativ 14%. Creșterea prețurilor la agentul energetic este o altă cauză importantă. Carburanții poate constitui între 6%-10% în structura costurilor agenților economici și chiar până la 80-90% în cazul unor agenți transportatori de pasageri. Creșterea tarifelor pentru gaze naturale trezește mai mult indignarea consumatorilor și reducerea puterii de cumpărare, decât o sursă majoră a inflației, în lipsa unei industrii dezvoltate.
O cauză majoră a inflației o constituie disparitatea dintre masa monetare față de bunurile și serviciile din economia națională, în rezultatul dezechilibrului din gestiunea finanțelor publice. Adică, atunci când guvernul are nevoie de bani pentru acoperirea deficitului bugetar se împrumută, și prin diferite instrumente financiare atrage fonduri, și cu toate că BNM nu poate credita direct guvernul, în necesitatea de mijloace pentru acoperirea deficitului bugetar, prin băncile comerciale BNM efectuează emisii monetare.
Sistemul monetar-financiar tinde spre echilibru, și atunci când prea multe inițiative guvernamentale sunt lansate fără acoperire financiară, cum a fost pensia minimă de 2000 lei, ideie salutabilă dar fără acoperire financiară, sau alte diverse forme de compensații, majorarea capitalului statutar la Energocom, toate acestea generează scumpirea prețurilor și impulsionarea inflației la următorul ciclu economic și reduce valoric orice inițiativă.
Creșterea inflației a determinat BNM să întreprindă măsuri de reducere acesteia, una dintre care este creștere ratei de bază (8,5%), pentru a retrage surplusul monetar din economie. În aceste circumstanțe BNM, practic nu a avut alternative decât să majoreze rata de bază, efectul însă va fi creșterea costurilor pentru credite și punerea în dificultate a agenților economici și consumatorilor casnici în accesul la lichidități, care la rândul său va diminua creșterea economică.
Creditele și granturile externe sunt la fel o sursă de impulsionare a inflației. Odată parvenite pe conturile trezoriale aceste mijloace sunt convertite la BNM în valută națională și „voilà” avem o creștere a masei monetare echivalente creditului sau grantului. Asta înseamnă să nu atragem granturi și credite? Nu, asta înseamnă că acest lucru trebuie efectuat calculat, pentru a păstra echilibrul finanțelor publice, și înțelegerea că inclusiv granturile și creditele au un potențial limitat, după care pot provoca dezechilibre sistemice greu de recuperat.
Autor: Roman Chirca