Puține sunt țările care își sărbătoresc limba pe care o vorbesc așa cum o facem noi. E pentru că, ani la rând, cetățenii au fost lipsiți de ea, iar revenirea la grafia latină și declararea limbii române ca limbă de stat a presupus o luptă aprigă. La o distanță de peste trei decenii de la Mișcarea pentru eliberare națională, vorbim limba maternă fără nicio frică, copiii noștri învață în școli cu predare în limba română și ne bucurăm de biblioteci pline de carte românească, susține Natalia Gavrilița.
„Limba română este cel mai puternic element identitar care ne definește ca națiune, care arată lumii cine suntem și de unde venim. Ea este vorbită, scrisă și cântată de milioane de oameni în toate colțurile lumii.
Recent, am avut ocazia să stau de vorbă cu câțiva copii din diaspora, reveniți acasă pentru evenimentele organizate de Zilele Diasporei. M-au uimit și bucurat în același timp cu o vorbire românească superbă. Chiar dacă era cu un pic de accent italian, francez sau iordanian, acești tineri și copii fac eforturi pentru a păstra legătura cu baștina lor, ba chiar și cu a părinților lor. Prin limba română, copiii diasporei nu doar păstrează legătura cu bunicii și rudele din Moldova, ei își definesc identitatea.
Pentru sacrificiu, trudă și curaj le suntem recunoscători generațiilor de intelectuali care au păstrat și apărat limba română. Să-i cinstim în memoria noastră și să le mulțumim celor care continuă să cultive cu demnitate dragostea de grai matern.
Oriunde ne poartă pașii și viața, acolo unde auzim că se vorbește limba română avem mereu sentimentul de „acasă”. Iar cel mai frumos omagiu pe care putem să-l aducem limbii române este s-o învățăm, s-o prețuim și să o vorbim corect!”, se arată în mesaj.