Douăzeci şi opt de ţări au participat la o reuniune ministerială, o continuare a unei reuniuni internaţionale consacrate susţinerii Ucrainei de la 26 februarie, organizată de Franţa, cu obiectivul de a face mai bine şi mai mult în vederea eşecului Rusiei.
Ucraina, mai multe state membre ale Uniunii Europene (UE), Regatul Unit, Statele Unite şi Canada au fost reprezentate la întâlnire la nivel ministerial prin videoconferinţă, a anunţat joi seara, într-un comunicat, Ministerul francez al Apărării.
Reuniunea durat aproape trei ore, au declarat două surse diplomatice europene.
Există un „salt colectiv şi un sentiment de urgenţă potrivit căruia trebuie să se facă mai miult şi mai bine, să se facă altfel în favoarea Ucrainei”, a declarat o sursă dipolomatică franceză cu puţin înainte de începerea videoconferinţei.
Această întâlnire a avut loc în continuarea unei reuniuni internaţionale de susţinere a Ucrainei care a avut loc la Paris la 26 februarie, la iniţiativa preşedintelui francez Emmanuel Macron.
Ţările participante au lucrat joi pe opt şantiere – creşterea livrării de muniţie destinată Ucrainei, principii de scoatere din stoc, apărare cibernetică, apărarea frontierei Ucrainei cu Belarusul, apărarea statelor vulnerabile, deminare, producţia industrială din Ucraina şi cea de a ”9-a coaliţie” privind atacuri în spatele liniei frontului, anunţă ministerul.
ÎNFIINŢAREA DE „GRUPURI DE LUCRU”.
Această reuniune a reprezentat o ocazie ”pentru fiecare dintre ţări să se poziţioneze pe fiecare dintre şantiere” şi ”să stabilească un calendar”.
„Primele grupuri de lucru la nivel tehnic se întâlnesc din nou peste şapte zile. Reuniuni de lucru vor putea avea loc la nivel ministerial în aprilie”, anunţă în acest comunicat ministerul francez.
Între participanţi s-au aflat miniştrii ucraineni de Externe Dmitro Kuleba şi Apărării Rustem Umerov, şeful diplomaţiei poloneze, secretarul general delegat al NATO Mircea Geoană, ministrul italian al Apărării, iar germania a fost reprezentată de către un secretar de stat, se precizează în comunicat.
„Este o reuniune de lucru care face parte dintr-o dinamică creată la Conferinţa de la 26 februarie în vederea operaţionalizării acestor subiecte”, a declarat sursa diplomatică franceză citată, care a sugerat că nu vor exista comunicări, având în vedere carecaterul confidenţial şi din motive de securitate.
Altă sursă diplomatică a recunoscut însă necesitatea unei activităţi „pedagogice” în rândul opiniei publice a ţărilor din Occident, pentru a nu li se pierde susţinerea în contextul în care Rusia este acuzată de o dezinformare care ţinteşte Franţa.
„Este de făcut o muncă de explicare foarte importantă cu privire la consecinţele pe care acest lucru (Războiul din Ucraina şi o eventuală înfrângere a Ucrainei) îl provoacă în domeniul securităţii, la consecinţe în domeniul pieţei agricole, la consecinţe ale migraţiei şi altele”, a declarat această sursă, apreciind că opinia publică se află într-un ”moment de basculare”.
Într-un editorial publicat joi ân cotidianul Le Monde, şeful diplomaţiei ucrainene subliniază că „Ucraina nu a cerut niciodată să se trimită trupe străine care să lupte alături de ea”.
Însă el a deplâns ”declaraţii multiple şi pripite de a îndepărta scenariul unei trimiteri de trupe în Ucraina”, care aplică o lovitură, în opinia sa, securităţii europene.
„Să nu ne înşelăm. Putin a simţit că războiul le inspiră o frică primordial europenilor şi a luat act de acest lucru”, subliniază Dmitro Kuleba.
PARISUL CERE O CREŞTERE A CADENŢEI
Parisul insistă de luni de zile asupra necesităţii unei dublări a eforturilor de susţinere a Ucrainei în vederea eşecului Rusiei.
În cursul reuniunii de la 26 februarie, Emmanuel Macron a provocat o polemică aprigă în rândul ţărilor aliate prin faptul că a refuzat să excludă opţiunea unei trimiteri a unor militari din Occident în Ucraina, în viitor.
Şi în Franţa, o susţinere „fără nicio limită” a Kievului, în favoarea căreia pledează şeful statului francez, irită opoziţia, care denunţă o poziţie „iresponsabilă”.
În afară de Ucraina, Parisul intenţionează să susţină ţările din Europa Centrală şi de Est, fragilizate de război.
Ministrul francez de Externe Stéphane Séjourné urmeaază să efectueze vineri vizită în Lituania, la Vilnius, unde se întâlneşte cu omologii săi din ţările baltice şi cu Dmitro Kuleba.
„Toate capitalele europene trebuie să înţeleagă acest adevăr simplu şi dur în acelaşi timp care pare c-a fost înţeles la Paris: fie aliaţii noştri (…) ajută deplin militarii ucraineni în bătălia lor de apărare a oraşelor şi satelor din Ucraina, fie, într-o zi, va fi rândul militarilor voştri să-şi sacrifice viaţa în bătălii de apărare a oraşelor şi satelor din Europa Centrală mai întâi şi a restului Europei după aceea”, subliniază în editorial Kuleba.
Săptămâna trecută, Berlinul a exclus în mod categoric să trimită militari pe teritoriul ucrainean.