Șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, încearcă să obțină un rol în negocierile privind încheierea războiului din Ucraina, după ce nu a fost inclusă în echipa desemnată să reprezinte Europa în discuțiile mediate de Statele Unite. Excluderea sa a stârnit nemulțumiri în rândul unor miniștri de Externe și a scos la iveală divergențele dintre instituțiile europene privind gestionarea politicii externe, relatează POLITICO.
Potrivit publicației, Kallas încearcă să influențeze mandatul negociatorilor europeni și insistă ca Uniunea Europeană să stabilească din timp prioritățile și condițiile pe care le va susține în eventualele discuții cu Rusia.
Întrebată de ce nu face parte din echipa de negociere, oficiala a invocat prevederile tratatelor europene, care îi atribuie responsabilități în domeniul politicii externe și de securitate.
„Scoateți tratatele și citiți-le. Cine se ocupă de problemele de securitate și politică externă? […] Îmi mențin afirmațiile și sunt pregătită să îndeplinesc și această sarcină”, a declarat Kallas la Bruxelles.
Demersul său nu a obținut însă susținerea necesară. Surse familiarizate cu discuțiile desfășurate în spatele ușilor închise au declarat că premierul Italiei, Giorgia Meloni, s-a opus candidaturii șefei diplomației europene, considerând că aceasta nu are suficientă greutate instituțională pentru a prelua un asemenea rol.
Episodul de la Dublin a evidențiat vulnerabilitatea politică a lui Kallas și a readus în discuție influența pe care funcția sa o mai are în cele mai importante negocieri de securitate de pe continent, notează Euronews.
Un diplomat european de rang înalt a remarcat că, deși anterior Kallas s-a opus negocierilor directe cu Rusia, ulterior aceasta a încercat să obțină chiar ea rolul de emisar european în dialogul cu Moscova.
„Dacă ar fi discutat cu adevărat cu oamenii și s-ar fi consultat cu ei, ar fi înțeles în ce direcție evoluează lucrurile. Acum evenimentele au depășit-o”, a afirmat diplomatul.
Un alt oficial european a criticat modul în care Kallas și-a promovat candidatura, susținând că aceasta continuă să adopte stilul de comunicare din perioada în care conducea Guvernul Estoniei, când pozițiile ferme și declarațiile directe îi aduceau popularitate.
„A fost o abordare greșită. Singură s-a pus într-o situație dificilă. Își amintește încă faptul că a fost prim-ministru și uită că rolul ei actual este doar să coordoneze pozițiile miniștrilor de Externe”, a declarat acesta.
Săptămâna trecută, președintele Consiliului European, Antonio Costa, a anunțat componența echipei care va reprezenta Europa în negocieri. Din aceasta fac parte consilieri pentru securitate națională din Franța, Germania, Polonia, Italia și Regatul Unit, precum și reprezentanți ai Comisiei Europene și ai Consiliului European. Kaja Kallas nu a fost inclusă în grup.
Decizia a fost criticată de miniștrii de Externe ai Spaniei și Lituaniei. Șeful diplomației lituaniene, Kęstutis Budrys, a pledat pentru o poziție comună a statelor membre și pentru un mandat clar al reprezentanților europeni.
„Europa are nevoie de o singură voce. Nu putem vorbi prin 27 de microfoane. Avem nevoie de un mandat clar și de proceduri clare pentru stabilirea unei poziții comune”, a declarat Budrys.
Potrivit unor diplomați citați de POLITICO, absența lui Kallas din echipa de negociere ar putea avea legătură și cu criticile sale la adresa administrației președintelui american Donald Trump. Un oficial implicat în discuțiile cu Rusia a apreciat că șefa diplomației europene este o figură prea controversată pentru a participa la acest proces.
Există însă și opinii potrivit cărora disputa reflectă o schimbare mai amplă în diplomația internațională, unde miniștrii de Externe pierd din influență în favoarea liderilor politici și a consilierilor pentru securitate națională.
După reuniunea miniștrilor de Externe ai UE, desfășurată luni, 16 noiembrie, Kallas a declarat că mai multe state membre vor să fie implicate direct în discuțiile privind Ucraina, nu doar să primească ulterior informații despre desfășurarea acestora.
„Ceea ce au spus mulți miniștri este că nu vor doar să fie informați ulterior despre aceste discuții. Vor să participe la ele”, a afirmat oficiala.
Kallas a mai precizat că miniștrii au elaborat un document cu cerințele maximale ale Uniunii Europene față de Rusia, inclusiv concesiile pe care Moscova ar trebui să le accepte pentru ca negocierile să poată continua. În următoarele săptămâni, diplomații europeni urmează să definitiveze aceste solicitări și să pregătească mandatul echipei de negociere, înaintea următoarei runde de discuții programate la Abu Dhabi.
Disputa are loc în contextul unor divergențe tot mai vizibile între instituțiile Uniunii Europene. Potrivit POLITICO, Comisia Europeană, condusă de Ursula von der Leyen, și-a extins influența asupra unor dosare de politică externă care erau gestionate anterior de Serviciul European de Acțiune Externă, aflat sub autoritatea Kajei Kallas.
În același timp, Franța și Germania analizează posibilitatea reorganizării acestui serviciu, inclusiv prin integrarea sa mai strânsă în structurile Comisiei Europene. O asemenea schimbare ar putea reduce autonomia șefului diplomației europene.
Rămâne incert și dacă reprezentanții europeni vor participa efectiv la negocierile cu Rusia. Deși emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner au declarat săptămâna trecută că Moscova ar fi deschisă includerii europenilor în procesul de pace, Kremlinul a negat luni, 16 noiembrie, că ar fi acceptat o astfel de propunere.
