În urmă cu peste 50.000 de ani, într-o peșteră din Siberia, trăia o comunitate de Neanderthalieni alcătuită dintr-o singură familie, în cadrul căreia femeile migrau mai mult decât bărbații. Un studiu genetic, publicat miercuri, schițează contururile unei „organizări sociale” a acestor verișori îndepărtați și dispăruți ai omului modern, informează AFP, citat de Agerpres.
Secvențierea genomului Omului de Neanderthal, realizată în 2010 de suedezul Svante Paabo, recentul laureat al premiului Nobel pentru medicină, a permis trasarea în linii mari a istoriei acestei linii umane dispărute, care popula partea estică a Eurasiei cu 430.000 – 40.000 de ani în urmă.
Grație geneticii, „noi producem astăzi o imagine concretă a felului în care putea să arate o comunitate de Neanderthalieni”, a declarat Benjamin Peter, care a supravegheat cercetările, alături de Svante Paabo. „Neanderthalienii ni se par acum mult mai umani”, a adăugat el.
