Ministrul chinez de externe, Qin Gang, a declarat că Beijingul se angajează să nu vândă arme Rusiei sau Ucrainei și că va reglementa exporturile în privința echipamentelor civile care pot fi adaptate pentru uz militar, scrie The Guardian, citat de digi24.ro.
Într-o conferință comună de presă cu ministrul german de Externe, Annalena Baerbock, diplomatul chinez a reiterat dorința Chinei de a sprijini negocierile dintre Rusia și Ucraina și le-a cerut ambelor țări să dea dovadă de „obiectivitate și calm”. „În ceea ce privește exportul echipamentelor militare, China adoptă o atitudine prudentă și responsabilă. China nu va furniza arme părților relevante din conflict și va gestiona și controla exporturile de echipamente cu uz dual în concordanță cu legile și regulamentele” din domeniu, a declarat Qin Gang.
„Teritoriul este indivizibil, dar și securitatea este indivizibilă”, a adăugat Qin. „Fără recunoașterea intereselor de securitate ale unei părți, crizele și conflictele devin inevitabile”, a spus ministrul chinez. „China este dispusă să continue să facă eforturi pentru pace și speră ca toate părțile implicate în criză vor rămâne obiective și calme și vor face eforturi constructive pentru a rezolva criza prin negocieri”, a mai spus Qin.
Annalena Baerbock: China trebuie să ceară Moscovei să oprească războiul în Ucraina
La rândul său, ministrul german de externe Annalena Baerbock a cerut Chinei să solicite „agresorului rus să oprească războiul” din Ucraina, afirmând că „nicio altă țară nu are mai multă influență asupra Rusiei decât China”, informează Agerpres. „Trebuie să o spun deschis că mă întreb pentru ce poziția chineză nu include până în prezent o cerere ca agresorul rus să oprească războiul”, a declarat șefa diplomației germane într-o conferință de presă comună la Beijing cu omologul său chinez Qin Gang.
Recenta vizită a președintelui chinez Xi Jinping la Moscova a arătat, potrivit ministrului german de externe, „că nicio altă țară nu are mai multă influență asupra Rusiei decât China, iar decizia de a utiliza această influență are efecte directe asupra intereselor esențiale ale Europei”. „În același fel în care China s-a angajat cu succes pentru un echilibru pașnic între Iran și Arabia Saudită, dorim ca China să facă presiuni asupra Rusiei pentru ca ea să pună în sfârșit capăt agresiunii sale și ca ea să participe la găsirea unei soluții pașnice a conflictului”, a adăugat Baerbock, care efectuează prima sa vizită în China în calitate de ministru. Vizita sa intervine la o săptămână după cea a președintelui francez Emmanuel Macron și a șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care invitaseră de asemenea Beijingul să joace un rol pentru pacea în Ucraina. În ultimele săptămâni, presiunea internațională a crescut pentru a determina China să intervină pe lângă Rusia și să o aducă la masa negocierilor, notează AFP. De la începutul conflictului, Beijingul se declară oficial neutru, fără să fi condamnat vreodată invazia rusă.
Baerbock: O escaladare militară în strâmtoarea Taiwan ar fi un scenariu catastrofal pentru lumea întreagă
De asemenea, ministrul german de externe a adoptat o poziție fermă în problema Taiwanului, într-un moment în care China a desfășurat noi manevre militare de amploare pentru a arăta că poate face o încercuire totală a insulei. „O escaladare militară în strâmtoarea Taiwan, prin care tranzitează zilnic 50% din comerțul mondial, ar fi un scenariu catastrofal pentru lumea întreagă”, a afirmat ea. „Taiwanul aparține Chinei”, a replicat Qin Gang. Și „nimeni nu speră mai mult decât compatrioții de pe cele două maluri ale strâmtorii Taiwan menținerea păcii și a stabilității în strâmtoarea Taiwan și realizarea reunificării pașnice a patriei”, a adăugat ministrul chinez.
Emmanuel Macron a suscitat la revenirea din China un val de controverse în SUA și în Europa, invitând Uniunea Europeană să nu „urmeze” Washingtonul sau Beijingul în problema Taiwanului, afirmații interpretate uneori drept dezinteres al Franței față de acest subiect, notează AFP. Annalena Baerbock s-a declarat vineri de asemenea preocupată de „faptul că spațiul de acțiune al societății civile în China continuă să se reducă și că drepturile omului sunt restrânse”. Ea a citat situația comunității uigure din Xinjiang, care a fost „documentată negru pe alb în raportul Înaltului comisar pentru drepturile omului”. Publicat în septembrie, acest raport – un amestec de interviuri realizate de serviciile sale și informații din prima sau de a doua mână – evocă posibilitatea unor „crime împotriva umanității” în regiune.
„Fiecare țară are o situație națională diferită, o istorie și o cultură diferite, drepturile omului nu au o normă universal aplicabilă”, a replicat Qin Gang. „În prezent, Xinjiang este stabil social, prosper economic, unit etnic, armonios din punct de vedere religios și locuitorii săi trăiesc și lucrează în pace și fericire”, a afirmat ministrul chinez de externe, citat de AFP.