Uniunea Europeană analizează posibilitatea de a limita temporar dreptul de veto al noilor state membre în primii ani după aderare, într-o încercare de a face extinderea blocului comunitar mai acceptabilă pentru statele sceptice față de primirea unor noi membri.
Potrivit publicației The Guardian, Comisia Europeană ia în calcul un scenariu în care țări precum Republica Moldova sau statele din Balcanii de Vest nu ar mai avea, pentru o perioadă limitată, drept de veto asupra unor decizii adoptate prin unanimitate, inclusiv în domeniul politicii externe sau al fiscalității.
Discuțiile au loc în contextul eforturilor Uniunii Europene de a accelera procesul de extindere până la sfârșitul acestui deceniu. Una dintre cele mai avansate țări candidate este Muntenegru, care ar putea adera la UE în anul 2028.
Potrivit sursei citate, luna aceasta grupul tehnic care pregătește tratatul de aderare al Muntenegrului s-a reunit pentru prima dată, semn că procesul a intrat în ultima etapă.
Oficialii europeni analizează măsuri de protecție pentru funcționarea internă a Uniunii, după experiența avută cu guvernul prorus condus de Viktor Orbán, care a blocat prin veto mai multe decizii importante ale UE, inclusiv un împrumut de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei.
O eventuală interdicție temporară privind dreptul de veto ar putea fi inclusă în tratatul de aderare al Muntenegrului și ulterior utilizată drept model pentru alte state candidate. Măsura este considerată de unii oficiali la limita legalității și ar urma să fie aplicată doar pentru o perioadă limitată, pentru a evita apariția unor membri de rang secund în Uniune.
Separat, cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, le-a transmis liderilor europeni o scrisoare prin care cere „soluții inovatoare” pentru accelerarea aderării statelor din Balcanii de Vest.
În document, Merz a descris extinderea UE drept o „necesitate geopolitică” și a propus inclusiv un „statut de membru asociat” pentru Ucraina, ca etapă intermediară înaintea aderării depline.
Un asemenea statut ar presupune participarea Ucrainei la reuniunile UE și reprezentare în instituțiile europene, însă fără drept de vot.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins însă ideea, afirmând că locul Ucrainei în Uniunea Europeană trebuie să fie „complet, deplin și egal”.
Procesul de extindere al Uniunii Europene a primit un nou impuls după invazia rusă în Ucraina, care a readus în prim-plan importanța geopolitică a integrării statelor vecine din est.
Comisia Europeană a declarat anul trecut că UE ar putea primi noi membri până în 2030, indicând Muntenegru și Albania drept favorite și apreciind progresele rapide înregistrate de Republica Moldova.
În același timp, oficialii europeni caută formule care să facă extinderea mai ușor de acceptat în statele membre actuale, în special în Franța, unde scepticismul față de extindere este în creștere înaintea alegerilor prezidențiale din 2027.
Potrivit unui sondaj Eurobarometru recent, doar 43% dintre francezi susțin extinderea UE, în timp ce 48% se declară împotrivă.
Surse europene afirmă că este nevoie de „gândire creativă” pentru ca extinderea să devină realitate, mai ales în Balcanii de Vest, regiune unde Rusia și China încearcă să își consolideze influența.
Germania susține de mai mult timp reformarea internă a Uniunii Europene, inclusiv reducerea utilizării dreptului de veto în politica externă. Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat recent că o Uniune cu peste 35 de state membre nu va mai putea funcționa după regulile concepute pentru o comunitate mult mai mică.
În cazul Ucrainei, oficialii europeni consideră că aderarea reprezintă un dosar aparte, din cauza războiului cu Rusia și a costurilor uriașe de reconstrucție. Potrivit estimărilor, costul total al reconstrucției Ucrainei ajunge la aproximativ 588 de miliarde de dolari, echivalentul a trei economii ucrainene.
Abonează-te la canalul nostru de Telegram pentru cele mai recente știri și analize politice!