Treizeci și șase de țări, majoritatea europene, au semnat vineri, în cadrul reuniunii miniștrilor de Externe ai Consiliul Europei, o inițiativă privind înființarea unui tribunal special destinat investigării și judecării agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. Noua instanță ar urma să funcționeze la Haga și să fie coordonată de Consiliul Europei.
Decizia a fost oficializată printr-o rezoluție care stabilește structura și atribuțiile organismului de conducere al tribunalului. Acesta va avea rolul de a aproba bugetul, de a adopta regulamentele interne și de a desemna judecătorii și procurorii, statele semnatare angajându-se să respecte independența actului de justiție.
Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sibiga, a calificat momentul drept unul decisiv în procesul de tragere la răspundere a Rusiei. Oficialul a declarat că tribunalul devine „o realitate juridică”, comparând inițiativa cu procesele de la Procesele de la Nürnberg.
Lista statelor semnatare include numeroase țări europene, precum și Republica Moldova, alături de două state din afara continentului — Australia și Costa Rica. Uniunea Europeană susține inițiativa, deși unele state membre nu au semnat deocamdată rezoluția.
Secretarul general al Consiliului Europei, Alain Berset, a cerut accelerarea procedurilor legislative și alocarea resurselor financiare pentru ca tribunalul să devină operațional cât mai curând. Uniunea Europeană a promis deja un sprijin financiar de 10 milioane de euro.
Inițiativa vine în contextul limitărilor Curtea Penală Internațională, care nu poate judeca infracțiunea de agresiune în cazul Rusiei, deoarece aceasta nu este semnatară a Statutului de la Roma. Noul tribunal ar viza în special conducerea politică și militară a Rusiei, inclusiv așa-numita „troică” — președintele, premierul și ministrul de Externe.
Cu toate acestea, liderii aflați în funcție, precum Vladimir Putin sau Serghei Lavrov, ar beneficia de imunitate temporară, ceea ce înseamnă că eventualele procese ar putea fi amânate până la încheierea mandatelor lor. În schimb, alți oficiali militari de rang înalt ar putea fi judecați inclusiv în lipsă.
Tribunalul va fi susținut de mecanisme complementare, precum registrul daunelor și o comisie internațională pentru despăgubiri, care vor evalua cererile victimelor și vor decide compensațiile financiare. Cei găsiți vinovați riscă pedepse severe, inclusiv închisoare pe viață și confiscarea bunurilor.
Oficialii europeni subliniază că o pace durabilă în Ucraina nu poate fi obținută fără tragerea la răspundere a celor responsabili pentru agresiune și crimele comise în timpul războiului.
Abonează-te la canalul nostru de Telegram pentru cele mai recente știri și analize politice!