Deputatul Partidului „ȘOR”, Denis Ulanov, l-a pus în dificultate pe procurorul general interimar, după ce a explicat în detalii ce s-a întâmplat cu adevărat la Banca de Economii și cum au dispărut cele 13 miliarde de lei din rezervele Băncii Naționale. El a atras atenția că subiectul acestui dosar penal sunt anume garanțiile acordate de stat, nu creditele acordate de BNM de-a lungul anilor.
„În dosarul penal despre frauda bancară, prejudiciul, așa cum a fost stabilit el de procurori, înseamnă nu creditele neperformante, care nu au fost returnate la timp sau deloc. Paguba se referă la creditul acordat de Banca Națională, urmate de garanțiile de stat, iar apoi decizia Guvernului Filip, în 2015, de a pune această povară pe umerii bugetului de stat. În 27 noiembrie 2014 a fost o emisie monetară, s-au tipărit bani, după aceea, în martie 2015, a fost acordată a doua tranșă a creditului de urgență. Iar aceste credite de urgență, adică banii oferiți băncii pentru creșterea lichidităților, cum a spus domnul Drăguțanu în cadrul conferinței din 1 decembrie 2014, erau gestionați de BNM și de Comitetul pentru Stabilitate Financiară, din care făceau parte prim-ministrul Leancă, ministrul Finanțelor, directorul CNA și alții”, a menționat Ulanov.
Potrivit lui, anume aceste persoane, prin propriile decizii și semnături, decideau ce se întâmplă mai departe cu acest credit de urgență.
„Totul arăta frumos, însă, în realitate s-a dovedit a fi o escrocherie de proporții, pentru care încercați acum să învinuiți cu totul alte persoane. Nici Ilan Șor, nici Marina Tauber nu au nimic cu banii statului care au fost acordați și distribuiți prin deciziile Guvernului, miniștrilor, guvernatorul BNM și cei din subordinea lor. În legătură cu aceste persoane aveți bănuieli rezonabile?”, a întrebat deputatul, însă procurorul Robu a evitat să ofere un răspuns.
Denis Ulanov a mai precizat că însuși guvernatorul BNM de atunci, Dorin Drăguțanu, a confirmat acest lucru, în cadrul unei conferințe de presă, pe 1 decembrie 2014.
„Într-o singură zi, pe 27 noiembrie, au avut loc un șir de evenimente: hotărârea Curții Supreme de Justiție privind întoarcerea pachetului de control statului, decizia Consiliului Concurenței cu privire la ajutorul de stat, a fost instituită administrare specială la bancă, iar a patra decizie consta în înlăturarea acționarilor din sfera de luare a deciziilor cu privire la activitatea băncii. Tot ce a avut loc după aceea, s-a făcut la decizia funcționarilor de stat. Solicitarea banilor, distribuirea și destinația lor. Este vorba de acele 13 miliarde de lei. Înainte de asta, Guvernul Leancă și-a asumat în două rânduri răspunderea pentru a putea întreprinde aceste acțiuni și a adaptat legislația în așa fel încât care le-ar fi permis să nu întâmpine piedici. De ce a fost nevoie să acorde bani unor bănci, pentru a le crește volumul de lichidități și să anunțe societatea că acestea vor continua să activeze, iar apoi să desființeze băncile, iar banii să-i distribuie, iar după aceea, să pună totul pe umerii acționarilor și a altor persoane care nu au nimic în comun cu modul în care s-au distribuit acești bani?”, a întrebat Ulanov.
În altă ordine de idei, deputatul Partidului „ȘOR” l-a întrebat pe procurorul general interimar de ce până acum nu există dosare penale pe numele persoanelor care au luat credite de la BEM și nu le-au mai întors. Și aici, șeful Procuraturii a fost evaziv în răspunsul său.