Tema acestor garanţii de securitate a fost avansată de Moscova la sfârşitul anului trecut, solicitare care apoi, până la invazia pornită de Rusia asupra Ucrainei în februarie, a făcut obiectul unor tratative diplomatice intense şi în cele din urmă eşuate, Washingtonul considerând inacceptabile cererile Moscovei.
Rusia a solicitat în special retragerea infrastructurii militare a NATO pe poziţiile precedente anului 1997 – adică înaintea extinderii Alianţei către Est – şi promisiunea că nu va mai exista nicio nouă extindere a NATO către statele foste sovietice, mai ales către Ucraina.
Această temă a fost acum readusă în atenţie de preşedintele francez Emmanuel Macron. Într-un interviu acordat postului TF1, înregistrat în timpul vizitei de stat pe care a efectuat-o în SUA, liderul de la Elysee a spus că Europa şi Occidentul, în ansamblu, trebuie să ia în considerare o modalitate de a răspunde preocupărilor de securitate ale Rusiei dacă preşedintele rus Vladimir Putin acceptă negocieri pentru a pune capăt războiului în Ucraina.
„Aceasta înseamnă că unul din punctele esenţiale pe care trebuie să le soluţionăm – aşa cum a spus mereu preşedintele Putin – este teama că NATO va ajunge chiar la porţile sale şi desfăşurarea de arme care ar putea ameninţa Rusia”, a declarat Macron.
„Această temă va face parte din temele asupra păcii, aşadar trebuie să pregătim ceea ce suntem gata să facem, respectiv cum ne vom proteja aliaţii şi statele membre şi cum vom da garanţii Rusiei în ziua în care va reveni la masa negocierilor”, a adăugat preşedintele francez.
Dar propunerea sa a fost primită la Kiev cu critici puternice.
„Cineva doreşte să ofere garanţii de securitate unui stat terorist şi ucigaş?”, a scris pe Twitter secretarul Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare al Ucrainei, Oleksii Danilov.
„În loc de Nuremberg – să semnăm un acord şi să ne strângem mâna?”, a adăugat acesta, sugerând astfel crearea unui tribunal care să judece responsabilii ruşi la fel cum au fost judecaţi naziştii după al Doilea Război Mondial. Şi Mihailo Podoliak, un consilier al preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a susţinut că Rusiei trebuie trasă la răspundere.
„Lumea civilizată are nevoie de garanţii de securitate în faţa intenţiilor barbare ale Rusiei post-Putin”, a scris Podoliak, de asemenea pe Twitter. La rândul său, David Arakhamia, deputat în Rada Supremă a Ucrainei, a prezentat propriile sale condiţii pentru ca Rusia să primească garanţii de securitate.
„Tot ce trebuie să facă Rusia este să părăsească teritoriul ţării noastre, să plătească despăgubiri, să pedepsească criminalii de război şi să renunţe voluntar la armele nucleare. După aceea suntem pregătiţi să stăm la masa negocierilor şi să vorbim despre garanţii de securitate”, a spus acesta. Responsabili ai statelor baltice s-au arătat şi ei în dezacord cu sugestia lui Macron.
„Ideea că Occidentul poate înceta invazia rusă în Ucraina oferind garanţii de securitate Rusiei ne face să cădem în capcana narativului lui Putin că Occidentul şi Ucraina sunt responsabile pentru acest război şi că Rusia este o victimă inocentă”, consideră vicepremierul leton Artis Pabriks, citat de Financial Times.
La rândul său, fostul ministru lituanian de externe Linas Linkevicius a susţinut tot pe Twitter că în prezent „Rusia are toate garanţiile de securitate dacă nu atacă, anexează sau îşi ocupă vecinii”, iar „dacă cineva doreşte să creeze o nouă arhitectură de securitate care să-i permită unui stat terorist să-şi continue metodele de intimidare, ar trebui să se mai gândească încă o dată”.
În timp ce războiul din Ucraina intră în a zecea lună, negocierile ruso-ucrainene sunt în continuare blocate. SUA şi ceilalţi aliaţi ai Ucrainei afirmă că preşedintele Zelenski este cel căruia îi revine decizia asupra termenilor în care ar fi dispus să negocieze cu Moscova, care însă consideră că Washingtonul i-a impus Kievului retragerea de la masa negocierilor în speranţa că ajutorul militar occidental va permite Ucrainei să încheie conflictul prin înfrângerea Rusiei pe câmpul de luptă. Deocamdată, Zelenski condiţionează orice noi discuţii cu Rusia de retragerea trupelor acesteia din Ucraina şi nici preşedintele american Joe Biden nu se arată deschis unor discuţii cu Putin.