Donald Trump își dorește să obțină cât mai curând un acord pentru încheierea războiului din Ucraina, însă liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, nu pare dispus să accepte o soluție diplomatică în același ritm. Potrivit unei analize publicate de The Economist, Moscova ar putea folosi negocierile intermediate de Washington pentru a câștiga timp, menținând aparența disponibilității pentru pace, în timp ce își continuă ofensiva militară.
Interesul președintelui american pentru un rezultat diplomatic rapid ar fi crescut după înfrângerea republicanilor la alegerile de la jumătatea mandatului pentru Congres. Începând din ianuarie 2027, democrații vor controla ambele camere ale legislativului american, ceea ce ar putea îngreuna activitatea echipei de negociatori ai administrației Trump, printre care Steve Witkoff și Jared Kushner, notează publicația.
La Kiev, oficialii implicați în pregătirea discuțiilor sunt sceptici în privința posibilității de a ajunge la un acord într-un termen scurt. Cu toate acestea, Ucraina intenționează să participe la negocieri, inclusiv pentru a evita deteriorarea relațiilor cu administrația de la Washington.
Un element care a atras atenția negociatorilor este schimbarea aparentă a poziției Rusiei. Recent, Moscova ar fi dat semne de flexibilitate, inclusiv în privința unei eventuale opriri a luptelor de-a lungul actualei linii a frontului. Această deschidere ar fi apărut însă după ce Statele Unite au propus extinderea discuțiilor către viitoarea arhitectură de securitate a Europei.
Există temeri că disponibilitatea declarată a Kremlinului ar putea fi doar o tactică pentru a introduce noi condiții și a prelungi negocierile, fără a opri operațiunile militare.
„Poate că acesta este planul lor B, în timp ce continuă să pună în aplicare planul A”, a declarat pentru The Economist un oficial ucrainean de rang înalt.
În aceste condiții, rezultatele concrete ale unei eventuale întâlniri ar putea fi limitate la schimburi de prizonieri și acorduri locale de încetare a focului în anumite sectoare ale frontului.
În paralel, administrația americană ar examina mai multe variante de compromis care ar putea satisface unele dintre revendicările Moscovei. Una dintre propuneri ar viza revenirea Rusiei pe piața energetică europeană, în pofida sancțiunilor și restricțiilor impuse de Uniunea Europeană. Ucraina și aliații săi europeni resping însă această perspectivă atât timp cât conflictul continuă.
O altă posibilă concesie ar presupune modificarea delimitărilor administrative ale unor regiuni ucrainene. Astfel, Rusia ar putea pretinde că deține controlul asupra întregului teritoriu al regiunilor Donețk și Luhansk, chiar dacă o parte dintre aceste zone ar rămâne, în realitate, sub administrația Kievului.
Unul dintre cele mai dificile subiecte rămâne reprezentat de garanțiile de securitate pentru Ucraina. Negociatorii americani ar lua în calcul angajamente inspirate de articolele 4 și 5 ale Tratatului Atlanticului de Nord, care prevăd consultări în cazul unei amenințări și, respectiv, asistență colectivă în cazul unui atac armat.
La Kiev persistă însă îndoielile privind credibilitatea unor asemenea angajamente și capacitatea administrației Trump de a le respecta dacă Rusia ar lansa o nouă ofensivă.
Oficialii europeni sunt, la rândul lor, îngrijorați de intenția Washingtonului de a negocia simultan condițiile opririi războiului și viitorul sistem de securitate al întregului continent. În opinia acestora, prioritatea ar trebui să fie obținerea unui armistițiu în Ucraina, urmând ca discuțiile despre securitatea europeană să aibă loc ulterior.
Administrația americană ar avea însă o abordare diferită. O sursă apropiată Casei Albe a declarat că una dintre variantele analizate pentru viitoarea arhitectură de securitate ar putea avea la bază o formulă reconfigurată a Consiliului NATO-Rusia.
În același timp, situația de pe teren pune Ucraina sub o presiune tot mai mare înaintea sezonului rece. The Economist scrie că infrastructura energetică ucraineană se află în cea mai gravă stare de la începutul invaziei, iar rezervele de rachete destinate sistemelor de apărare antiaeriană Patriot sunt aproape epuizate.
De cealaltă parte, Rusia ar avea aproximativ 700 de rachete balistice și ar produce în jur de 110 unități lunar, continuând atacurile asupra infrastructurii energetice și a altor obiective ucrainene.
În acest context, oficialii de la Kiev nu cred că Moscova va accepta un acord de pace cuprinzător înainte de încheierea campaniei militare din această iarnă.
„Prietenii noștri americani își doresc un progres decisiv. Dar, privind ceea ce fac rușii cu infrastructura noastră, este greu de crezut că acesta se va produce”, a declarat un oficial ucrainean de rang înalt pentru publicația britanică.