Administrația președintelui american Donald Trump ar fi amenințat că va suspenda mecanismul prin care Ucraina cumpără armament american și schimbul de informații militare cu Kievul, în încercarea de a determina autoritățile ucrainene să oprească atacurile asupra rafinăriilor rusești. Informația a fost publicată de Financial Times, care citează surse familiarizate cu discuțiile.
Potrivit publicației, oficiali americani au contactat sâmbătă și duminică reprezentanți ai Ucrainei și ai unor state europene, solicitând încetarea atacurilor cu rază lungă de acțiune asupra infrastructurii petroliere a Rusiei. Persoanele citate susțin că Washingtonul ar folosi posibilitatea suspendării sprijinului militar drept instrument de presiune asupra Kievului. Casa Albă nu a confirmat aceste contacte și nu a oferit comentarii.
Amenințările ar viza inclusiv programul PURL, coordonat de NATO, prin intermediul căruia statele aliate finanțează achiziționarea de armament american pentru Ucraina, în funcție de necesitățile acesteia. Despre discuțiile cu oficialii americani a vorbit Pavlo Palisa, consilier militar al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski și fost comandant al Brigăzii 93 mecanizate.
Trump anunță un armistițiu energetic
Duminică, Donald Trump a anunțat că Ucraina și Rusia au convenit să nu mai atace reciproc infrastructura energetică. Potrivit liderului american, înțelegerea ar fi intrat în vigoare imediat, însă anunțul a fost făcut fără o informare prealabilă a Kievului și a partenerilor europeni, potrivit relatării.
„De acum, în războiul dintre Rusia și Ucraina este în vigoare ARMISTIȚIUL ENERGETIC. Ambele părți au fost de acord. Nu îl încălcați!”, a scris Trump pe platforma Truth Social.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat inițiativa, calificând-o drept „o veste bună pentru toată lumea”, dar a atras atenția că înțelegerea trebuie respectată în practică.
Liderul de la Kiev a declarat că atacurile rusești au continuat pe parcursul zilei de duminică, fiind raportate lovituri cu drone Shahed și bombe aeriene ghidate, inclusiv asupra infrastructurii energetice. În seara zilei de 11 octombrie, o centrală electrică din Harkov ar fi fost lovită.
Ministrul ucrainean de Externe, Andri Sibiga, a acuzat, la rândul său, Rusia că a încălcat armistițiul energetic la scurt timp după anunțarea acestuia, prin atacul asupra centralei CHPP-5 din Harkov.
Zelenski a amintit că Ucraina a propus în repetate rânduri măsuri pentru reducerea intensității luptelor, însă inițiativele ar fi fost respinse de liderul rus Vladimir Putin. Președintele ucrainean a spus că așteaptă ca Moscova să respecte înțelegerea anunțată de Trump.
La rândul său, Igor Ananski, prim-vicepreședintele Comitetului pentru Energie al Rusiei, a declarat că este dificil să se vorbească despre un acord în condițiile actuale. Acesta a sugerat că declarațiile lui Trump ar putea urmări și prevenirea creșterii prețurilor la petrol.
Potrivit unui purtător de cuvânt al Casei Albe, citat de Axios, prin armistițiul energetic administrația americană înțelege un angajament reciproc de a nu ataca rafinăriile de petrol, descris drept principiul „rafinărie pentru rafinărie”. Washingtonul ar aștepta ca Zelenski să respecte această condiție, iar o eventuală etapă ulterioară ar putea viza oprirea atacurilor asupra centralelor și rețelelor electrice.
Critici în Congresul american
Anunțurile privind politica energetică față de Rusia au provocat reacții critice în Congresul Statelor Unite. Republicanul Brian Fitzpatrick a anunțat că pregătește un proiect de lege bipartizan care ar interzice orice achiziție de petrol rusesc. Inițiativa ar urma să poarte denumirea „Legea Ronald Reagan «Pace prin forță»”.
Totodată, șapte senatori americani, democrați și republicani, au criticat decizia administrației Trump de a permite importurile de motorină rusească. Aceștia susțin că măsura ar încălca legislația federală adoptată în 2022, după declanșarea invaziei ruse la scară largă în Ucraina.
Într-o declarație comună publicată de Comitetul pentru Relații Externe al Senatului SUA, legislatorii au afirmat că administrația nu s-a consultat cu Congresul și nu a justificat decizia. Ei au cerut Casei Albe să revină asupra acesteia.
Senatorii au amintit că restricțiile adoptate în 2022 urmăreau să împiedice finanțarea războiului Rusiei prin veniturile obținute din exporturile de energie către Statele Unite.
„Statele Unite nu ar trebui să-i ofere lui Putin o gură de oxigen financiar în timp ce Rusia continuă să ucidă civili ucraineni”, au transmis aceștia, solicitând anularea imediată a măsurii.
Declarația a fost semnată de democrata Jeanne Shaheen și de republicanele Susan Collins și Lisa Murkowski, precum și de democrații Richard Blumenthal și Ron Wyden și republicanii Tom Tillis și John Curtis.