La 7 mai, platforma Tik Tok și compania chineză ByteDance, care deține aplicația, au dat în judecată guvernul Statelor Unite. Asta pentru a bloca o lege americană care ar putea interzice platforma la nivel național. În petiția depusă la Curtea de Apel a SUA, TikTok și ByteDance susțin că legea este neconstituțională și încalcă libertatea de exprimare a americanilor, transmite CNN.
În plângerea depusă de avocaţii ByteDance la Curtea de Apel a Statelor Unite se arată că „pentru prima dată în istorie, Congresul a adoptat o lege care supune o singură platformă de exprimare unei interdicții permanente la nivel național şi interzice fiecărui american să participe la o comunitate online unică, cu peste un miliard de oameni în întreaga lume”.
Dacă pierde cazul, platforma TikTok ar putea fi interzisă în magazinele de aplicații din SUA, cu excepția cazului în care compania sa mamă chineză, ByteDance, vinde aplicația unei entități non-chineze până la jumătatea lunii ianuarie 2025. Casa Albă poate acorda un termen suplimentar de 90 de zile la cele 270, în care TikTok trebuie să găsească investitori din afara Chinei.
Totuși, Tik Tok și ByteDance au arătat în plângere că cesiunea este pur şi simplu imposibilă atât comercial, cât şi tehnologic şi juridic, în orice caz nu în termenul legal acordat.
Reglementarea intitulată „Protecting Americans From Foreign Adversary Controlled Applications Act” (Legea pentru protecţia americanilor de aplicaţiile controlate de adversari străini) are la bază suspiciuni de manipulare şi spionare a utilizatorilor din SUA de către autorităţile chineze.
Procesul vine după ani de zile de acuzații ale SUA, potrivit cărora legăturile aplicației TikTok cu China ar putea expune informațiile personale ale americanilor guvernului chinez.
Însă TikTok a negat că ar fi oferit vreodată oficialilor guvernamentali chinezi acces la datele utilizatorilor din SUA și afirmă că a luat măsuri pentru a proteja aceste informații.
CONTEXT. În 2020, TikTok a reuşit să blocheze un decret cu efect similar semnat de preşedintele de atunci al Statelor Unite, Donald Trump. Recursul a dus la blocarea actului normativ de către un judecător care a considerat că motivele interdicţiei sunt exagerate, iar ordinul prezidenţial ameninţă libertatea de exprimare.