Parlamentul a aprobat în prima lectură un proiect de modificare a Codului serviciilor media audiovizuale, care schimbă inclusiv modul de desemnare a conducerii furnizorului public regional din Găgăuzia, GRT.
Potrivit proiectului, cei cinci membri ai Consiliului de supraveghere al GRT nu vor mai fi numiți de Adunarea Populară a Găgăuziei, așa cum se întâmplă în prezent, ci urmează să fie selectați de Consiliul Audiovizualului.
Autorii inițiativei susțin că noul mecanism ar contribui la reducerea influenței politice asupra radiodifuzorului regional și ar asigura o procedură mai independentă de desemnare a conducerii acestuia.
Proiectul introduce în Codul serviciilor media audiovizuale un capitol separat dedicat furnizorului public regional din Găgăuzia. Candidații pentru Consiliul de supraveghere vor trebui să îndeplinească criterii de integritate și să aibă calificări în domenii precum jurnalismul, cultura, industriile creative sau politicile de integrare a minorităților etnice.
Ulterior, Consiliul de supraveghere regional va selecta, prin concurs public, directorul GRT. Finanțarea radiodifuzorului va rămâne însă în responsabilitatea autorităților din Găgăuzia, fiind asigurată din bugetul autonomiei.
Opoziția acuză guvernarea că încearcă să preia controlul
Propunerea a stârnit critici din partea opoziției. Deputatul fracțiunii „Alternativa”, Alexandr Stoianoglo, a pus la îndoială faptul că radiodifuzorul va fi finanțat în continuare din bugetul autonomiei, în timp ce mecanismul de numire a conducerii va fi stabilit la nivel național.
„Acest proiect arată ce știe statul despre autonomie. Cine plătește și cine decide? Plătește Găgăuzia, dar se hotărăște aici, la Chișinău”, a declarat Stoianoglo.
La rândul său, deputatul socialist Vladimir Odnostalco a acuzat guvernarea că urmărește instituirea unui „control” asupra GRT.
De cealaltă parte, deputata PAS Liliana Nicolaescu-Onofrei, unul dintre autorii proiectului și președinta comisiei parlamentare de profil, a explicat că mecanismul propus este similar celui aplicat în cazul furnizorului public național.
În cazul Companiei „Teleradio-Moldova”, membrii Consiliului de supraveghere nu mai sunt desemnați de Parlament, ci de Consiliul Audiovizualului. Modificarea a fost introdusă în contextul recomandărilor Uniunii Europene privind reducerea influenței politice asupra radiodifuzorilor publici.
Și deputatul PAS Marcel Spatari, președintele Comisiei pentru integrare europeană, a criticat activitatea GRT, afirmând că instituția ar fi contribuit la răspândirea unor narațiuni de dezinformare.
Experții susțin depolitizarea GRT
Directorul executiv al Asociației Presei Independente, Petru Macovei, consideră că una dintre problemele principale ale GRT este lipsa pluralismului de opinii.
Potrivit acestuia, în emisiunile postului sunt promovate frecvent narațiuni pro-Kremlin și diverse speculații legate de integrarea europeană și alte subiecte de interes național, fără un echilibru suficient între opinii.
Macovei susține că radiodifuzorul regional are nevoie de „depolitizare” și afirmă că membrii Consiliului de supraveghere au fost desemnați de-a lungul timpului pe criterii politice.
Consiliul Audiovizualului a aplicat anterior mai multe sancțiuni GRT, inclusiv pentru încălcări legate de dezinformare și manipulare. Probleme privind respectarea normelor deontologice au fost semnalate și în rapoarte de monitorizare ale organizațiilor neguvernamentale, în special în perioadele electorale.
Ce alte modificări prevede proiectul
Inițiativa legislativă introduce și mai multe modificări privind conținutul audiovizual difuzat în Republica Moldova.
Posturile de televiziune vor trebui să difuzeze, în intervalul 06:00–24:00, cel puțin 50% programe în limba română sau dublate în română. Sunt prevăzute excepții pentru posturile destinate comunităților din unitățile administrativ-teritoriale în care o minoritate etnică reprezintă majoritatea populației.
Totodată, ponderea minimă a posturilor în limba română sau cu subtitrare ori dublare în română în pachetele distribuitorilor de servicii media va crește de la 50% la 60%.
Posturile într-o altă limbă decât româna nu vor putea constitui mai mult de 30% dintr-un pachet pentru fiecare limbă în parte.
Furnizorii de servicii media vor trebui să aloce cel puțin 5% din timpul săptămânal de emisie operelor audiovizuale produse de producători independenți din Republica Moldova. Regula nu se va aplica posturilor de radio, televiziunilor locale și regionale private și posturilor specializate în știri, sport sau teleshopping.
De asemenea, cota operelor muzicale realizate de compozitori și interpreți din Republica Moldova va crește de la 10% la 20%.
Cel puțin 10% din timpul săptămânal de emisie va trebui rezervat operelor europene realizate de producători independenți, iar cel puțin jumătate dintre acestea trebuie să fie producții recente, realizate în ultimii cinci ani.
Proiectul a fost susținut în prima lectură de 53 de deputați ai majorității parlamentare PAS și urmează să fie examinat în lectura a doua.