Republica Moldova explorează posibilitatea aderării la Uniunea Europeană într-un cadru în care nu ar beneficia de dreptul de veto total în instituţiile UE, un concept prezentat ca o opţiune pentru a evita ca actorii externi sau conflictele teritoriale să blocheze procesul de integrare.
Potrivit expertizei, una dintre opţiuni ar presupune ca Moldova să devină membră „cu drepturi limitate” — să participe în mai multe structuri ale UE, să beneficieze de bani şi politici comune, dar fără să deţină imediat dreptul de veto în Consiliul UE. Modelul ar fi comparat cu scenariul descris într-un studiu care explică că, într-etapele normale de extindere, „veto-ul” deplin nu este acordat decât la faze avansate ale integrării.
Un alt aspect esenţial îl constituie regiunea separatistă transnistreană. Conform preşedintei Maia Sandu, Moldova nu trebuie să permită ca rezolvarea conflictului de pe malul stâng al Nistrului să devină un obstacol în calea aderării — altfel s-ar atribui implicit dreptul de blocaj extern procesului.
Astfel, pe lângă reforma internă şi alinierea la standardele europene, Moldova se află într-o negociere subtilă despre cum şi când va deveni membră UE — fără ca drepturile sale de vot sau veto să fie neapărat identice cu cele ale statelor membre actuale încă din start. Reforma procedurii de decizie din UE este, de asemenea, pe agenda capacităţii de a avansa fără să depindă de unanimitate.
Abonează-te la canalul nostru de Telegram pentru cele mai recente știri și analize politice!