Direcția Generală Educație, Tineret și Sport (DGETS) a organizat o ședință de lucru dedicată consultării riscurilor asociate implementării reformei RESTART în sistemul educațional.
La discuții au participat viceprimarii municipiului Chișinău, conducerea DGETS, șefii direcțiilor de învățământ de sector, directorii instituțiilor de învățământ și reprezentanții serviciilor financiar-contabile.
În cadrul reuniunii, reprezentanții administrației municipale au exprimat îngrijorări privind modul în care reforma ar putea influența administrarea instituțiilor de învățământ, gestionarea bugetelor și colaborarea cu serviciile publice locale.
Șeful adjunct al DGETS, Andrei Pavaloi, a declarat că proiectul reformei ridică mai multe întrebări privind funcționarea sistemului educațional după implementare. Potrivit acestuia, în prezent, școlile beneficiază de un mecanism integrat de colaborare cu structurile municipale, care asigură intervenții în situații de urgență, întreținerea infrastructurii, precum și cooperarea cu serviciile de protecție a copilului, asistență socială și sănătate.
Pavaloi a atras atenția și asupra incertitudinilor legate de administrarea bugetelor instituțiilor de învățământ, subliniind că sunt necesare răspunsuri clare pentru ca activitatea școlilor și drepturile angajaților să nu fie afectate.
Viceprimarul municipiului Chișinău, Victor Pruteanu, a menționat că școala reprezintă o parte importantă a comunității și funcționează în legătură directă cu serviciile publice locale. Acesta a susținut că administrarea instituțiilor de învățământ trebuie să rămână în responsabilitatea autorităților locale și că modificările majore trebuie să fie precedate de consultări cu managerii școlari, profesorii, părinții și administrațiile locale.
Potrivit viceprimarului, experiența europeană arată că politicile educaționale sunt stabilite la nivel central, iar administrarea școlilor este realizată la nivel local, în funcție de necesitățile comunităților.
La rândul său, viceprimara municipiului Chișinău, Olesea Pșenițchi, a atras atenția asupra provocărilor financiare pe care reforma le-ar putea genera. Ea a menționat că lipsa unor proceduri clare poate crea dificultăți în gestionarea bugetelor instituțiilor, realizarea investițiilor, efectuarea reparațiilor urgente și menținerea mecanismelor de sprijin pentru școlile cu probleme financiare.
Participanții la ședință au discutat și despre administrarea patrimoniului instituțiilor, continuitatea colaborării cu serviciile municipale, mecanismele de finanțare, investițiile aflate în derulare și modul în care eventualele schimbări ar putea afecta activitatea școlilor.
La finalul întâlnirii, autoritățile au convenit asupra necesității continuării dialogului instituțional și a consultărilor cu toate părțile implicate, astfel încât reforma să fie bazată pe soluții clare și predictibile, orientate spre interesele elevilor, cadrelor didactice și comunităților locale.
Abonează-te la canalul nostru de Telegram pentru cele mai recente știri și analize politice!