După 13 ani fără un nou stat membru, Uniunea Europeană se confruntă cu presiuni tot mai mari pentru reluarea procesului de extindere, pe fondul instabilității geopolitice și al competiției dintre marile puteri. Potrivit unei analize publicate de Financial Times, războiul Rusiei împotriva Ucrainei a transformat extinderea UE dintr-un obiectiv politic într-o problemă de securitate.
În timp ce statele candidate cer accelerarea negocierilor, unele guverne europene se tem că actuala structură a Uniunii și scepticismul tot mai pronunțat al alegătorilor ar putea complica integrarea unor noi membri.
Muntenegru, Ucraina, Republica Moldova și Albania au înregistrat progrese importante în procesul de aderare. În același timp, Bruxellesul analizează modificarea mecanismului de extindere, inclusiv posibilitatea unei integrări europene în etape, în care statele candidate să primească treptat beneficii în funcție de reformele implementate.
Pentru țările candidate, însă, o asemenea schimbare ridică temeri că procesul de aderare ar putea deveni și mai complicat. Unele dintre acestea au început să manifeste neîncredere în promisiunile Bruxellesului, în timp ce oficialii europeni le reproșează că întârzie reformele necesare.
Dintre statele candidate din Balcanii de Vest, Muntenegru este considerat cel mai avansat. Țara a îndeplinit cerințele pentru mai mult de jumătate dintre cele 33 de capitole de negociere și ar putea închide toate capitolele până la sfârșitul anului, potrivit premierului irlandez Micheál Martin, a cărui țară deține președinția rotativă a Consiliului UE.
„Este acum ori niciodată”, a declarat pentru Financial Times analistul Ilir Deda, avertizând că lipsa unei decizii privind extinderea ar putea afecta atât țările candidate, cât și credibilitatea Uniunii Europene.
Și Republica Moldova a făcut pași importanți în procesul de aderare. Moldova și Ucraina au deschis primele capitole de negociere în luna iunie, în timp ce Albania a început să închidă primele capitole.
Comisarul european pentru extindere, Marta Kos, susține că extinderea nu mai poate fi privită doar ca un mecanism prin care statele candidate ajung la nivelul UE, ci și ca o politică de securitate.
„Extinderea nu mai este doar o cale pentru candidați să ne ajungă din urmă. Astăzi, este și o politică de securitate”, a declarat Kos.
Ucraina reprezintă însă cea mai complicată provocare pentru Bruxelles. După mai bine de patru ani de război, Kievul își dorește accelerarea procesului de aderare și speră că ar putea deveni membru al UE în cadrul unui eventual acord de pace cu Rusia.
Oficialii europeni recunosc însă că există probleme serioase legate de corupție, independența justiției și respectarea valorilor fundamentale ale Uniunii. Un diplomat european citat de Financial Times a avertizat că integrarea rapidă a unei țări de dimensiunea Ucrainei, cu probleme semnificative de corupție, ar pune presiune asupra întregului proiect european.
În același timp, Bruxellesul nu își permite să lase Ucraina izolată pe termen lung. Potrivit oficialilor europeni, țara va avea nevoie de sprijin și de o perspectivă clară în perioada de așteptare până la aderare.
Franța și Germania au propus deja un model de integrare în etape, prin care statele candidate ar putea primi anumite beneficii înainte de finalizarea întregului proces de aderare. Ideea este susținută de necesitatea de a adapta instituțiile europene la o Uniune care ar putea avea mai mulți membri.
„Trebuie să evoluăm”, a declarat Marta Kos, subliniind că metodologia actuală de extindere este în mare parte similară celei utilizate în urmă cu aproximativ 40 de ani.
Propunerile au fost primite diferit de statele candidate. Ucraina s-a arătat reticentă față de compromisuri, în timp ce Serbia a transmis că ar putea accepta un asemenea model în schimbul unor beneficii concrete, precum accesul la piața unică și libera circulație.
În cazul altor state din Balcanii de Vest – Serbia, Macedonia de Nord, Bosnia și Herțegovina și Kosovo – progresele din ultimii ani au fost limitate, iar în unele cazuri au fost înregistrate chiar regrese.
Oficialii europeni se tem și de riscurile geopolitice ale unei extinderi incomplete. O Uniune care lasă unele state din Balcanii de Vest în afara blocului comunitar ar putea accentua diviziunile și rivalitățile din regiune.
Analiștii consideră că lunile rămase din 2026 ar putea fi decisive pentru viitorul extinderii UE. Dacă Muntenegru va reuși să închidă ultimele capitole de negociere, iar statele membre vor ajunge la un acord privind reformele necesare pentru funcționarea unei Uniuni mai mari, procesul de extindere ar putea primi un nou impuls.
În caz contrar, întârzierea deciziilor riscă să alimenteze frustrarea statelor candidate și să creeze oportunități pentru influența unor actori externi.
„Dacă Europa nu este proactivă în Balcanii de Vest sau în vecinătatea ei, vor fi alții”, a avertizat Micheál Martin.
Abonează-te la canalul nostru de Telegram pentru cele mai recente știri și analize politice!