Republica Moldova face paşi importanţi pentru a include cele două crame emblematice — Cricova şi Mileștii Mici — în lista oficială a patrimoniului mondial a UNESCO.
În prezent, ambele vinării au fost incluse în lista indicativă, ceea ce marchează debutul formal al procesului de candidatură pentru statutul de patrimoniu mondial.
Vinăriile subterane se remarcă prin lungimea impresionantă a galeriilor – numai Cricova are peste 120 km de galerii vechi de exploatare a calcarului, care ulterior au fost adaptate în depozite pentru vinuri. Mileștii Mici, la rândul său, deține cele mai extinse galerii subterane de vin din Europa și o colecţie remarcabilă de sticle recunoscute internaţional.
Ministerul Culturii a precizat că criteriile invocate pentru includere sunt multiple:
- tradiţia culturală a vinificaţiei într-o regiune ce are o istorie viticolă de secole;
- valoarea arhitecturală şi tehnologică a adaptării galeriilor mineritului în spaţii de maturare şi depozitare a vinului;
- peisajul cultural şi relaţia omului cu mediul underground, exprimată prin utilizarea galeriilor subterane pentru industrie, turism şi patrimoniu.
Obiectivul declarativ al autorităţilor este ca, în anii următori, Moldova să candideze formal pentru înscrierea vinăriilor în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, ceea ce ar aduce recunoaştere internaţională, creşterea turismului cultural şi protecţia durabilă a acestor situri.
Aceasta iniţiativă vizează nu doar promovarea turismului, ci şi afirmarea identităţii culturale a ţării, punând în valoare un element distinct – vinificaţia subterană – care poate deveni simbol al patrimoniului moldovenesc la global.
Abonează-te la canalul nostru de Telegram pentru cele mai recente știri și analize politice!