Republica Moldova are aproximativ 180 de acorduri de cooperare tehnico-militară cu alte state, inclusiv cu Rusia și Belarus. Declarația a fost făcută de președintele Parlamentului, Igor Grosu, joi, 29 octombrie, în contextul criticilor apărute după semnarea unui acord similar cu Ucraina.
„Noi avem vreo 180 de acorduri de colaborare tehnico-militară. Vă dați seama, 180 de țări? (…) Noi avem astăzi un tratat de cooperare tehnico-militară cu Rusia. Ar suna un pic paradoxal, dar noi l-am semnat încă în 1996–1998, ceva de genul acesta. Cu Belarus, de asemenea”, a declarat Igor Grosu.
Șeful Legislativului a criticat tentativele de a transforma acordul cu Ucraina într-un motiv de scandal. Totodată, el a comentat solicitarea primarului Capitalei, Ion Ceban, privind publicarea documentului.
Grosu a afirmat că astfel de acorduri ajung să fie făcute publice în cadrul procesului decizional, care presupune transparență.
Acordul dintre Republica Moldova și Ucraina a fost semnat pe 26 octombrie, la Kiev, în timpul vizitei premierului Vasile Tofan. Documentul a fost parafat de ministrul Apărării al Republicii Moldova, Anatolie Nosatîi, și omologul său ucrainean, Yevhenii Khmara, în prezența celor doi premieri.
Autoritățile de la Chișinău susțin că înțelegerea va permite Republicii Moldova să valorifice experiența Ucrainei în utilizarea tehnologiilor moderne, inclusiv pentru monitorizarea spațiului aerian și gestionarea amenințărilor aeriene.
Necesitatea cooperării este justificată prin incidentele produse de la începutul războiului din Ucraina, când rachete și drone rusești au survolat ilegal sau au căzut pe teritoriul Republicii Moldova.
Ministerul Apărării a precizat că acordul are un caracter strict tehnico-militar și nu obligă Republica Moldova să ofere asistență militară directă unui stat aflat în război.
Opoziția parlamentară a criticat însă semnarea documentului și a solicitat publicarea integrală a acestuia, precum și audierea de urgență a conducerii Guvernului în Parlament. Reprezentanții opoziției susțin că acordul ar putea expune Republica Moldova riscului de a deveni o țintă a atacurilor.