Deputații Partidului Mișcarea Alternativa Națională (MAN) propun modificarea Codului penal pentru a introduce o reglementare distinctă a fraudelor comise prin telefon, platforme online și alte mijloace de comunicații electronice.
Inițiativa legislativă, prezentată de deputații Gaik Vartanean și Angela Cutasevici, prevede introducerea unui nou articol în Codul penal – 190¹, cu denumirea „Sustragerea bunurilor prin comunicații electronice”. Proiectul stabilește sancțiuni atât pentru persoanele care comit direct fraudele, cât și pentru cele care organizează și coordonează rețele de tip „call-centre”.
Potrivit datelor prezentate de parlamentari, în 2025 prejudiciile declarate de victimele escrocheriilor telefonice și online au ajuns la aproximativ 272 de milioane de lei. În primele cinci luni ale anului 2026, numărul cazurilor a crescut cu 21,7% față de aceeași perioadă a anului trecut. Date similare au fost prezentate anterior și de Parlament în raportul Comisiei de anchetă privind escrocheriile telefonice, financiare și digitale.
Potrivit proiectului, pentru forma de bază a infracțiunii ar putea fi aplicată o amendă sau o pedeapsă cu închisoarea de la unu la cinci ani. În cazul faptelor comise de un grup criminal organizat sau de o organizație criminală, pedeapsa ar putea ajunge la 8–15 ani de închisoare, în funcție de valoarea prejudiciului și circumstanțele infracțiunii.
Inițiativa prevede și modificarea articolului 284 din Codul penal. Astfel, crearea sau conducerea unei organizații criminale ori a unui grup criminal organizat în scopul comiterii unor asemenea fraude ar putea fi sancționată cu 10–20 de ani de închisoare, iar participarea la astfel de structuri – cu 7–15 ani.
„Pentru oprirea acestor scheme nu este suficient să fie identificat doar cel care efectuează apelul. Trebuie să răspundă și cei care organizează activitatea, coordonează participanții și obțin banii luați de la victime”, a declarat deputata MAN Angela Cutasevici.
Autorii proiectului susțin că schemele de fraudă sunt adesea bazate pe impersonarea angajaților băncilor sau ai instituțiilor publice, prin care victimele sunt determinate să ofere date personale și bancare ori să transfere bani. Parlamentul a constatat anterior că peste 95% dintre fraudele analizate sunt comise prin tehnici de inginerie socială.
Proiectul prevede și posibilitatea exonerării de răspundere penală, în anumite condiții, a unui participant care informează benevol autoritățile despre activitatea grupării și contribuie la destructurarea acesteia.
Inițiativa a fost înregistrată în Parlament.
Abonează-te la canalul nostru de Telegram pentru cele mai recente știri și analize politice!