Preşedintele belarus, Aleksandr Lukaşenko, a estimat joi că războiul dintre Rusia şi Ucraina s-a putea încheia „meci nul”, ilustrând acest conflict ca un meci de fotbal.
„Ucraina nu va câştiga pe câmpul de luptă. Ucrainenii şi Occidentul îşi dau seama de acest lucru. Aşadar, trebuie să te mişti, trebuie să ajungi la un acord”, a spus Lukaşenko la o conferinţă de securitate desfăşurată în capitala belarusă Minsk.
„Şi trebuie făcut imediat, pentru că ar putea fi meci nul. Folosesc limbajul sportiv aici”, a completat el, amintind de ocazia irosită a semnării unui acord între Kiev şi Moscova în martie 2022, după ce Rusia lansase invazia în Ucraina pe 24 februarie acel an.
Belarusul, aliat al Rusiei, căreia i-a permis în această invazie să folosească teritoriul său pentru a pătrunde în nordul Ucrainei, a găzduit în martie 2022 negocieri ruso-ucrainene, continuate apoi la Istanbul, unde aproape fusese convenit un acord de pace, dar care în final, potrivit Moscovei, a fost abandonat de Kiev la cererea Washingtonului.
Prezent joi la conferinţa de securitate de la Minsk, ministrul rus de externe Serghei Lavrov nu a împărtăşit însă ideea lui Lukaşenko despre încheierea războiului ruso-ucrainean ca un „meci nul”, aceasta în timp ce trupele ruse înaintează pe frontul din estul Ucrainei.
Preşedintele rus Vladimir Putin a cerut în luna iunie retragerea trupelor Kievului din cele patru provincii ucrainene revendicate de Rusia (Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson) şi renunţarea de către Ucraina la aspiraţia de aderare la NATO, într-o propunere pentru o încetare a focului şi o pace negociată pe baza acordului nefinalizat la tratativele desfăşurate în 2022 la Istanbul.
Cererea lui Putin a fost respinsă categoric de Ucraina şi de aliaţii ei occidentali, în special SUA, care au precizat că sprijină doar „formula de pace” prezentată la sfârşitul anului 2022 de preşedintele ucrainean Voldimir Zelenski şi care prevede în principal retragerea necondiţionată a tuturor trupelor ruse din Ucraina, inclusiv din Crimeea, şi restabilirea graniţelor acestei ţări recunoscute internaţional.
Între timp, preşedintele ucrainean a elaborat un „plan de victorie” al Ucrainei în războiul cu Rusia, pe care le-a prezentat luna trecută aliaţilor săi, mai întâi SUA, apoi Marii Britanii, Franţei, Germaniei şi Italiei, după care a menţionat unele elemente generale într-un discurs în parlamentul de la Kiev. Planul pleacă de la presupoziţia unei înfrângeri totale a Rusiei în război, obiectiv considerat nerealist de unii oficiali americani, şi a fost primit cu reticenţă de aliaţii occidentali. Documentul cuprinde în principal cererea ca Ucraina să primească mai multe arme, inclusiv să fie instalat pe teritoriul său un „pachet de descurajare non-nucleară”, să fie admisă în NATO şi să poată lovi teritoriul rus cu rachetele occidentale cu rază lungă de acţiune.
Rusia leagă însă soluţionarea conflictului ucrainean şi de crearea unei noi arhitecturi de securitate. Astfel, în decembrie 2021, Moscova le-a transmis puterilor occidentale un document care cerea retragerea trupelor NATO din Europa de Est, garanţii că Ucraina şi Georgia nu vor adera la NATO şi iniţierea de negocieri pentru crearea unui sistem de securitate indivizibil, cereri respinse din start de Occident.
Despre o nouă arhitectură de securitate a vorbit joi şi preşedintele belarus, care a acceptat amplasarea de arme nucleare tactice ruseşti pe teritoriul ţării sale. El a cerut acum retragerea armelor nucleare americane din spaţiul euro-asiatic, drept condiţie pentru o destindere internaţională, consemnează agenţia EFE.
Lukaşenko a cerut de asemenea crearea „unui nou mecanism pentru stabilirea unui regim de control transparent şi înţeles de toţi asupra noilor tehnologii letale capabile să distrugă umanitatea, inclusiv a armelor nucleare”. El a precizat că se referă astfel la noile arme care folosesc tehnologii laser, rachete hipersonice, sisteme cuantice şi electromagnetice şi la „alte dezvoltări înalt tehnologizate care au proprietăţi insuficient studiate până în prezent”.