Europenii se pregătesc pentru o iarnă grea. Pe fondul întreruperii importurilor de gaz rusesc, aceştia se îndreaptă spre lemnul de foc pentru a se încălzi.
Nu departe de aeroportul Tempelhof din Berlin, Peter Engelke tocmai a instalat o nouă poartă la depozitul său fiind îngrijorat că oamenii disperaţi ar putea să îi fure marfa compusă din lemne de foc, relatează Bloomberg.
Acţiunile lui Peter Engelke reflectă o îngrijorare crescută în Europa, în condiţiile în care continentul se pregăteşte pentru o criză energetică, care este posibil să includă probleme cu aprovizionarea, la iarnă.
La summitul care a avut loc vineri la Praga, liderii Uniunii Europene nu au reuşit să ajungă la un acord cu privire la plafonarea preţului gazelor, pe fondul temerilor că o astfel de măsură ar fi ameninţat livrările de gaze spre continent.
Până la 70% din încălzirea locuinţelor europenilor este asigurată de gaze naturale şi electricitate, însă în condiţiile în care livrările de gaze ruseşti au fost drastic reduse, lemnul, care este deja utilizat de aproximativ 40 de milioane de persoane pentru încălzire, a devenit o marfă la mare căutare.
Cu cât au crescut preţurile
Preţurile la peleţi de lemn aproape s-au dublat, până la 600 de euro pe tonă în Franţa, şi exist deja semnale privind achiziţiile de panică pentru cel mai vechi tip de combustibil fosil din lume. Ungaria a mers până acolo încât a interzis exporturile de peleţi iar România a plafonat preţul lemnelor de foc pentru şase luni.
În paralel, timpul de aşteptare pentru livrarea sobelor care funcţionează pe lemne a ajuns la câteva luni.
Pe lângă îngrijorările referitoare la posibile întreruperi în aprovizionare, criza energetică a intensificat şi o explozie a costului vieţi, inflaţia în zona euro atingând în septembrie, pentru prima dată, un nivel de două cifre. Gospodăriile în dificultate din regiune ajung din ce în ce mai frecvent în situaţia în care trebuie să aleagă între încălzire şi alte necesităţi.
,,Ne-am reîntors la vremurile de altădată când oamenii nu puteau să îşi încălzească toată casa. Când stăteau în jurul focului şi foloseau căldura sobei sau a unui foc deschis după care mergeau la culcare. Vor fi multe cazuri de acest fel la iarnă”, spune Nic Snell, director la retailerul britanic de lemne de foc Certainly Wood.
Acest trend înseamnă un val de comenzi pentru firma suedeză Gabriel Kakelugnar AB, un producător de sobe de teracotă din segmentul high-end, care costă în medie 86.000 de coroane suedeze (sau 7.700 de dolari). Sobele firmei suedeze pot păstra o cameră încălzită timp de 24 de ore graţie unui sistem de construcţie complicat care utilizează diferite canale pentru păstra şi a distribui căldura.
,,În timpul pandemiei, oamenii au început să investească mai mult în casele lor. Acum cursa a escaladat”, spune Jesper Svensson, patronul şi directorul companiei Gabriel Kakelugnar AB, o companie amplasată la mai puţin de o oră de cel mai mare reactor nuclear din Suedia.
Comenzile pentru sobele firmei suedeze au crescut de patru ori şi acum clienţii trebuie să aştepte până în luna martie 2023 pentru a intra în posesia sobelor comandate, comparativ cu mai puţin de patru săptămâni în urmă cu un an.
Pentru mulţi europeni, principala lor îngrijorare este că vor face tot cea ce este nevoie pentru a avea căldură în lunile următoare. Această îngrijorare a devenit şi mai presată pe măsură ce se apropie vremea friguroasă iar căutarea disperată de căldură ar putea crea probleme de sănătate şi de medie.
,,Suntem îngrijoraţi că oamenii vor începe să ardă tot ce vor găsi. Vedem un nivel ridicat de poluare atunci când ai oameni care încep să ardă lemne şi nu ştiu cum să facă asta în mod corect”, spune Roger Sedin, director responsabil pentru calitatea aerului la Agenţia pentru protecţia mediului din Suedia.
Această lipsă de experienţă este evidentă în Germania, unde asociaţia coşarilor spune că se confruntă cu un val de cereri disperate pentru a conecta sobe noi şi vechi, iar clienţii pun întrebări despre posibilitatea de a arde bălegar de cal şi alţi combustibili obscuri.
În plus sunt semnale că are loc un fenomen de stocare. În Franţa, Frederic Coirier, director la firma Poujoulat SA, care produce coşuri de fum şi peleţi de lemn spune că unii clienţi au cumpărat două tone de peleţi de lemn, în condiţiile în care în mod normal o tonă de peleţi este suficientă pentru a încălzi o casă timp de un an.
La Berlin, criza energetică readuce în amintire perioada de după cel de al doilea război mondial. Atunci, din lipsă de combustibil, berlinezii au tăiat aproape toţi copacii din parcul central Tiergarten pentru a se încălzi.
Chiar dacă, pentru moment, locuitorii capitalei Germaniei nu recurg la astfel de măsuri extreme, există îngrijorări cu privire la încălzire. Engelke nu doar că a pus o nouă poartă pentru a-şi proteja buştenii, brichetele de cărbune şi păcura dar a încetat să mai preia noi clienţi.
,,Ne uităm cu mare îngrijorare la iarna care vine”, spune Engelke.
Polonezii au rezolvat problema energetică, au găsit nouă sursă de energie
Atunci când Paulina Mroczkowska a observat o grămadă din ce în ce mai mare de gunoaie în curtea vecinului de peste stradă, principala sa îngrijorare nu a fost cum s-au colectat deşeurile, ci cum vor fi utilizate, transmite Bloomberg.
40 de oraşe din Polonia se numără printre cele 100 de oraşe cu cea mai proastă calitate a aerului din Uniunea Europeană din cauza folosirii cărbunelui la încălzirea locuinţelor. Însă acum lipsa cărbunelui şi creşterea costului vieţii îi determină pe oameni să ardă alternative, inclusiv deşeuri domestice.
„Situaţia a devenit atât de gravă în ultima perioadă încât poţi să simţi cum gunoaiele sunt arse în fiecare zi, ceea ce este complet nou. Este îngrijorător să te gândeşti ce se va întâmpla atunci când se va face frig cu adevărat”, spune Paulina Mroczkowska, o mamă cu trei copii care trăieşte la Jablonna, o suburbie din nordul capitalei Varşovia.
În timp ce războiul Rusiei în Ucraina a scos la lumină fragilitatea securităţii energetice a Europei, Polonia se confruntă cu un risc suplimentar: eforturile destinate combaterii poluării merg în sens invers într-o ţară cu cele mai multe decese premature care au legătură cu poluarea aerului.
Guvernul polonez, care a suspendat temporar controalele privind calitatea aerului, analizează posibilitatea de a distribui măşti de protecţie anti-poluare la iarnă. Luna trecută, Jaroslaw Kaczynski, liderul partidului conservator Lege şi Justiţie (PiS), cea mai importantă formaţiune din cadrul coaliţiei de guvernare din Polonia, a sugerat că oamenii trebuie să facă tot ce pot pentru a beneficia de căldură şi „este nevoie să putem arde orice, exceptând anvelope şi alte lucruri care sunt la fel de dăunătoare”.
Unele municipalităţi din Polonia au început să relaxeze restricţiile de mediu introduse în ultimii ani. De exemplu, în Cracovia o adunare regională a autorizat luna trecută arderea oricăror materiale, de la cărbune şi până la gunoaie, până la începutul lui 2024, screi Agerpres. Aceasta în condiţiile în care anterior poliţia din Cracovia a început să folosească drone echipate cu camere video pentru a verifica coşurile de fum pentru semnale că gospodăriile ard în mod ilegal deşeuri.
Sondajele de opinie arată că 60% dintre gospodării nu au suficiente stocuri de cărbune pentru a trece iarna, susţine Piotr Siergiej, purtător de cuvânt la o reţea de activişti de mediu Polski Alarm Smogowy. „Oamenii sunt speriaţi, au început să adune orice poate fi ars”, spune Piotr Siergiej.
Este vorba de lignit, lemn, turbă şi gunoi. Nowy Sacz, o localitate din sudul Poloniei, se confruntă cu o situaţie fără precedent în condiţiile în care municipalitatea colectează o cantitate de deşeuri mai mică decât în aceeaşi perioadă a anului trecut, a dezvăluit primarul Ludomir Handzel. Aceasta în condiţiile în care localitatea respectivă s-a clasat pe primul loc în rândul celor mai poluate 334 de oraşe şi localităţi urmărite de Agenţia Europeană de Mediu
„Am constatat o scădere semnificativă a gunoiul colectat, în special când vine vorba de materiale care, cel puţin teoretic, ar putea fi arse precum hârtie, carton şi ambalaje: îi vom amenda pe cei care încearcă să ne otrăvească pe noi şi copiii noştri”, a spus Ludomir Handzel.
Polonia, o ţară cu 38 de milioane de locuitori, înregistrează anual peste 40.000 de decese premature din cauza poluării aerului.
Kamil Sukiennik, care trăieşte la Nowy Dwor, la marginea Varşoviei, spune că smog-ul din cartierul său provine de la cei care îşi pun în funcţiune sobele în fiecare seară. Mirosul pătrunzător se resimte încă de acum, la începutul toamnei, când mercurul din termometre încă nu a coborât sub zero.
„Prin comentariile lor Guvernul şi Jaroslaw Kaczynski ” au declarat practic război atât mie cât şi întregii comunităţi căreia îi pasă de calitatea aerului. Nu vom tolera acest lucru”, a spus Kamil Sukiennik, care face parte din reţeaua de activişti de mediu Polski Alarm Smogowy.