“Minte, minte și din nou minte”, – iată sloganul Maiei Sandu pentru orice fel de alegeri și pentru orice fel de manifestare politică, fie că se află la timona țării, fie la miting, fie în studio.
Președinta țării noastre s-a dovedit a fi o ucenică sârguincioasă a lui Goebbels care afirma, că „o minciună repetată de o mie de ori rămâne o minciună, dar o minciună repetată de un milion de ori devine adevăr”.
Ultima minciună, bine ticluită, a fost difuzată recent de către Maia cu propriile buze într-un studio drag inimii sale. Iar presa plătită de patronii locali și străini ai Maiei a avut grijă s-o înmulțească la un milion. Moderatoarea emisiunii, o veche și fidelă confidentă, avea tocmai urechile potrivite, pentru a i se turna cu grijă elixirul propagandistic. Maia a rostit, cu o relativă măiestrie actoricească, următoarele: „Familia mea e în pericol… Este urmărită de poliție!”
Cum nu se știe prea multe despre familia președintei, moderatoarea a îndrăznit, totuși, s-o întrebe: urmele cui anume adulmecă răii din poliție, de cât timp și dacă, suferinda, ori suferinzii vor depune cumva o cerere la procuratură. La care iubita noastră președintă a demonstrat semne sigure și distincte ale omului care nu spune adevărul: a început a se bâlbâi, iar ochii îi fugeau în toate părțile ca doi peștișori decorativi speriați, înotând aiurea în spațiul strâmt al acvariului.
Acum la colecția veche de minciuni s-a mai adăugat una. Reamintim doar cazurile de minciună crasă a alesei poporului:
1. s-a jurat și a semnat sub jurământ că nu va face alianțe cu stânga politică;
2. a mărturisit un atentat la viața ei prin slăbirea mutelcilor la roata propriului automobil;
3. a declarat un al doilea atentat la viața ei prin otrăvire cu mercur;
4. a declarat, cu mâna pe Constituție, că va respecta legea supremă a statului, dar a încălcat-o până în prezent de, cel puțin, două ori;
5. a declarat, că Președinția este finanțată legal de o fundație străină și că nu divulgă acestei organizații secretele de stat.
Știm, că stăpânii străini și cei locali ai Maiei Sandu nu sunt jenați deloc de minciunile ei, ba dimpotrivă o încurajează să umple lumea cu ele. Știm că fanii Maiei îi vor ierta toate greșelile, cele cu voie și cele fără voie și vor repeta după iubita lor președintă că albul e negru și invers.
Ce ne rămâne, dară, dragă cititorule, în fața puterii și obrăzniciei unui politician care minte, dar nu poate fi, deocamdată, sancționat?
Ne-ar rămâne, probabil, speranța deșartă, că Maia Sandu își va citi cuvântul cheie din slogan, nu în înțelesul neadevărului, ci în cel al cugetului.
Ne rămâne, deci, să înregistrăm conștiincios minciunile șefului statului, așteptând vremea, când ni se va permite să-i prezentăm conturile. Credeți, că a rămas chiar atât de mult până atunci?