Scriu rar despre unirea Republicii Moldova cu România. Populiștii, fie ei politicieni de la București/Chișinău ori activiști civici în căutare de fonduri, vorbesc despre unire ore în șir. E dreptul lor, nu-mi bat capul. Am constatat, în timp, că unirea se face încet. Mult mai încet decât podul de pontoane făcut între Bumbăta, județul Vaslui, și Leova, Republica Moldova (iunie 2022 – mai 2023).
În 1992, când, în baza schimburilor de studenți dintre România și Republica Moldova, am sosit la Chișinău, se credea că podurile de flori vor face unirea să aibă loc rapid – doi ani, maximum trei. Nu s-a observat că podurile de flori nu sunt de piatră și că, în ciuda deschiderii către România și românism, limba rusă continua să dicteze regulile din spațiul public. Această dictatură lingvistică și mentală a început să-și piardă din putere la mijlocul anilor 2000. În Piața Mare din Chișinău melodiile românești au început să răsune prin 2005/2006, semn că abia atunci majoritatea basarabenilor a înțeles că e permis să te bucuri în limba română.
Timp de zece ani, prin emisiunile radiofonice făcute de mine la Radio Nova, primul post de radio privat apărut în spațiul radiofonic de la Chișinău, am contribuit, alături de alții, la aprofundarea românismului între Prut și Nistru, inclusiv prin venirea șlagărelor românești la Chișinău.
Mai târziu, apariția Institutului European de Studii Politice, a făcut posibil ca mai multe generații de tineri politicieni, proveniți de la formațiuni politice antagoniste, să-și dea mâna și să dezbată civilizat, într-un program radiofonic difuzat tot la Radio Nova, tematici importante pentru politicul moldovenesc.
Democratizarea clasei politice a dus inclusiv la scăderea numărului de cetățeni moldoveni care, din varii motive, priveau încrâncenați spre România, procent care acum este sub 3 la sută.
Fac parte din prima prima generație de absolvenți ai IESP Moldova. În 2024, mulți dintre colegii de altădată de la IESP Moldova ocupă funcții importante în statul moldovean și sunt responsabili de politicile de integrare europeană ale statului moldovean. Cu trecerea timpului am devenit mai lucid și am învățat că lucrurile mari nu se fac rapid. Mai ales între Prut și Nistru.
La alegerile pentru Parlamentul European din 2024 au participat 56.713 de cetățeni români cu domiciliul în Republica Moldova. Un record statistic absolut pentru procesele electorale organizate de Ministerul Român de Externe pe teritoriul statului moldovean, un fleac față de statistica deținută de Agenția Națională pentru Cetățenie de la București, care afirmă că între Prut și Nistru și-ar avea domiciliul circa un milion de cetățeni români.
Responsabilitățile cetățenești ale românilor dintre Prut și Nistru se formează în timp. La fel ca și interconectările financiare, energetice ori rutiere dintre România și Republica Moldova. Apropo, memorandumul dedicat interconectării energetice a celor două state românești a fost semnat în 2015. În baza acestui document a fost construit gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău. În document era prevăzută și construcția unei linii electrice aeriene între Republica Moldova și România pe traseul Isaccea-Vulcănești-Chișinău, cu o capacitate de 400 kV. Potrivit documentului, linia de înaltă tensiune ar fi trebuit să fie finalizată în 2019.
Lucrările de construcție a liniei electrice Isaccea – Vulcănești – Chișinău sunt în întârziere, iar 2024 nu înseamnă 2019. Contractată abia în decembrie 2021, compania KEC International LTD din India a început lucrul în 2024. Aceste lucrări au fost declarate de guvernul de la Chișinău drept „lucrări de utilitate publică de interes național” abia în mai 2022, iar în perioada septembrie 2022 – februarie 2023 au fost testați pilonii care vor fi instalați pentru a susține linia aeriană. Săpăturile de fundație au început la 8 aprilie 2024 în trei sate din regiunea autonomă Găgăuzia, dar, deocamdată, au loc doar în satul Congaz. În celelalte două localități, terenurile încă nu au fost expropriate, iar proprietarii n-au fost despăgubiți.
Linia electrică aeriană Vulcănești – Chișinău va avea o lungime de 157 de kilometri, va traversa 35 de localități din nouă regiuni, inclusiv Găgăuzia și municipiul Chișinău, iar în total urmează să fie instalați 500 de piloni.
Volumul de energie electrică care va putea fi livrat prin această linie este de circa 600 mW. Consumul total maxim de curent al Republicii Moldova este de 1.100 mW, dintre care 800 de mW reprezintă necesarul pentru malul drept al Nistrului.
Ministrul Energiei, Victor Parlicov, a declarat că între Republica Moldova și România vor fi construite încă două linii de interconexiune energetică, Bălți – Suceava și Strășeni – Iași și că, în ciuda întârzierilor, proiectul Isaccea – Vulcănești – Chișinău este cel mai avansat.
În luna iulie, 85% din energia electrică a Republicii Moldova va fi achiziționată de la Centrala Termoelectrică de la Cuciurgani aflată în proprietatea RAO ES Rusia. Potrivit estimărilor preliminare, doar pentru în luna iulie necesarul de energie electrică al teritoriului dintre Prut și Nistru este estimat la circa 364.810 MWh.
Același ministrul al Energiei de la Chișinău preciza și că orizontul de timp pentru finalizarea celor trei proiecte de interconexiune energetică cu România/Uniunea Europeană este anul 2030.
Autor: Victor Nichituş