EDITORIAL // Amenințările de bază pe care le reprezintă refugiații din Ucraina pentru Moldova

Situația legată de războiul ruso-ucrainean a afectat semnificativ viața în Republica Moldova. Rezultatul conflictului în curs de desfășurare poate fi observat în toate sferele, de la geopolitică la economie, de la prețurile imobiliare la creșterea criminalității.

Unul dintre cei mai importanți factori ai impactului conflictului asupra Republicii Moldova a fost situația refugiaților din țara vecină. Reamintim că deja peste 100 de mii de cetățeni ai Ucrainei se află pe teritoriul Republicii Moldova și această cifră crește constant. În țară au fost deschise deja 78 de centre de cazare, iar autoritățile continuă să caute locuri pentru noii sosiți.

Pentru majoritatea ucrainenilor, Moldova a fost percepută inițial ca un stat de tranzit prin care se putea ajunge într-o țară din UE. Cu toate acestea, din diverse motive, mulți au decis să rămână la Chișinău și în alte regiuni ale Moldovei. Principalii factori care au stat la baza unei astfel de decizii au fost costul scăzut al vieții, proximitatea geografică cu o serie de regiuni din Ucraina, spațiul socio-cultural similar.

Majoritatea refugiaților ucraineni, oameni obișnuiți, normali, se raportează cu o mare apreciere către locuitorii Moldovei și la modul în care sunt primiți în țară. În același timp, au apărut deja o serie de tendințe care, pe termen mediu, vor avea un impact negativ atât asupra situației interne din țară, cât și asupra relațiilor dintre ucraineni și moldoveni.

Din practica conflictelor din ultimele decenii, se poate trage concluzia că primii care părăsesc țara în care are loc un război sunt cei mai aprovizionați cetățeni. De regulă, aceste persoane au un nivel ridicat de bunăstare, iar țări precum Moldova reprezintă pentru ele o „zonă de tranzit”. De obicei, există probleme minime cu acest grup la nivel național (nu le place cazarea gratuită, mâncarea oferită etc.), dar sunt urmați de cetățeni mai puțin înstăriți, care se stabilesc pe plan local dacă nu este posibil să își continue traseul spre UE.

Republica Moldova a cunoscut deja conflicte de natură internă, rare, dar regulate, dar, după cum arată practica altor țări, acestea sunt urmate de creșterea situației criminogene. Este destul de simplu, oamenii rămân fără bani, ajutoarele minime pentru refugiați sunt insuficiente și încep să caute alte modalități alternative de a obține bunuri materiale. O parte dintre ei vor încerca să-și găsească un loc de muncă, dar, având în vedere situația actuală din Moldova, aceasta este o mare problemă chiar și fără refugiați și, în consecință, mulți vor căuta alternative în activități ilegale.

De asemenea, există deja o problemă din cauza așteptărilor aparent exagerate ale unor cetățeni ucraineni de a rămâne în Moldova. Pur și simplu, mulți cred că țara gazdă „ar trebui” sau „trebuie” să le primească. Dar, din nou, în acest stadiu, este vorba de o situație locală și izolată, dar există o tendință.

Situația în zona lingvistică din Moldova s-a stabilizat în ultimii ani și a fost puțin conflictuală. În acest plan sunt așteptate schimbări considerabile. Respingerea totală a tot ceea ce este rusesc de către mulți refugiați implică conflicte persistente legate de utilizarea limbii ruse. În acest context, tradițiile stabilite în Moldova în ceea ce privește comunicarea și caracteristicile limbii nu sunt deosebit de importante pentru noii veniți, ceea ce, la rândul lor, îi stimulează să demonstreze că comunicarea în limba rusă nu este acceptabilă.

Problema cheie pentru Moldova va fi reprezentată de reprezentanții „ucrainismului politic”, care prin acțiuni publice, articole în mass-media, spectacole, vor lucra intenționat pentru o ruptură totală între Moldova și Rusia atât la nivel politic, cât și la nivel public. Trebuie remarcat faptul că poziția conform căreia acești activiști pot fi „îndrumați” sau „gestionați” nu rezistă la critici. Deoarece mulți reprezentanți ai „ucrainismului politic” sunt suficient de bine asigurați (prin programe de granturi), pentru ei nu există compromisuri la nivel ideologic, iar Moldova pentru ei nu este decât o platformă pentru activitatea lor, interesele Moldovei și ale locuitorilor țării nu îi interesează, nefiind incluse în domeniul lor de activitate.

De fapt, acestea sunt amenințările de bază pe care le reprezintă în prezent refugiații din Ucraina pentru Moldova; acești sau acei factori vor slăbi sau se vor intensifica, dar problema există deja și acum depinde mult de autoritățile moldovenești să lucreze eficient și calitativ pentru a minimiza consecințele negative ale acestei probleme pentru țară.