Deputații în Parlamentul Republicii Moldova Vladimir Voronin și Diana Caraman au solicitat Curții Constituționale să verifice constituționalitatea deciziei Parlamentului privind stabilirea datei alegeriilor Președintelui Republicii Moldova. Autorii solicitării își exprimă îngrijorarea că această decizie contravine prevederilor Constituției Republicii Moldova și încalcă elementele fundamentale ale unui stat de drept.
Principalele argumente sunt prezentate în sesizare. Sumar vă prezentăm doar câteva aspecte pentru informarea cetățenilor:
1. Contradicția dintre articolul 90 din Constituția RM și articolul 135 din Codul electoral al RM. Astfel, conform articolului 90 alineatul (4) din Constituția RM, alegerile prezidențiale pot fi desfășurate numai după ce funcția de președinte devine vacantă. În același timp, articolul 135 alineatul (2) din Codul electoral al RM prevede ca alegerile urmează să fie organizate cu cel mult 90 de zile înainte de expirarea mandatului președintelui în exercițiu. Deputații consideră că respectiva dispoziție a Codului electoral contravine Constituției.
2. Organizarea alegerilor înainte de încheierea mandatului președintelui în exercițiu este contrară dispozițiilor Constituției, care prevede expres că alegerile pot fi organizate doar după expirarea mandatului președintelui (24 decembrie 2024), respectiv și aceasta constituie o încălcare a ordinii constituționale fundamentale.
3. Dualitatea puterii prezidențiale. Decizia de a organiza alegeri înainte de încheierea mandatului președintelui în exercițiu, la caz, duce la dualitatea puterii prezidențiale, în care doi președinți, cel în exercițiu nu-și poate „termina mandatul”, deoarece „la ușă îi bate” cel nou ales. Acest fapt creează un nonsens juridic și subminează stabilitatea puterii de stat.
4. Jurisprudența alias „precedentul” Curții Constituționale. În 2002, Curtea Constituțională a Republicii Moldova a recunoscut deja drept neconstituțională decizia Parlamentului de a convoca alegeri anticipate înainte de expirarea mandatului autorităților în exercițiu. Această decizie este un precedent important care confirmă inadmisibilitatea unor astfel de acțiuni.
5. Încălcarea egalității participanților la alegeri. Desfășurarea alegerilor înainte de încheierea mandatului președintelui în exercițiu creează condiții inegale pentru participanții la campanie, deoarece președintele în exercițiu se poate folosi de poziția sa pentru a obține avantaje, ceea ce încalcă principiile alegerilor libere și corecte.
6. Data alegerilor prezidențiale. Parlamentul nefiind sigur pe/de acțiunile sale, în procesul de legiferare, pentru a creia o aparență de respectare a prevederilor Constituției, a aplicat formula (3 + 2), adică (90 de zile + 2 luni), atunci când Constituția indică expres faptul că, în termen de 2 luni după expirarea mandatului se vor organiza alegeri prezidențiale. (5 ≠ 2)
7. Încălcarea dreptului de vot și dea fi ales. Parlamentul prin modificarea art. 135 din Codul electoral, în ajun de alegeri, a privat/lipsit sute, poate chiar și mii de tineri de așteptarea lor legitimă, la împlinirea vârstei de 18 ani, dea participa la primul lor scrutin electoral prezidențial, în iarna anilor 2024-2025. De asemenea, o altă categorie de cetățeni care urmau să împlinească vârsta de 40 de ani, poate aveau așteptarea lor legitimă dea se înscrie în cursa electorală prezidențială, care urma să se desfășoare în iarna anilor 2024-2025. Mai mult, in grosso modo, cetățenii Republicii Moldova, din Țară și din Diaspora, aveau așteptarea legitimă că alegerile prezidențiale se vor desfășura, în iarna anilor 2024-2025, în conformitate cu prevederile Constituției și ale Codul electoral, în redacția de până la 18 ianuarie 2024.
8. Duplicitatea majorității parlamentare. La 8 decembrie 2022, guvernarea ne spine că, alegerile prezidențiale se vor desfășura în iarna anilor 2024-2025, iar la 18 ianuarie 2024 și, respectiv,16 mai 2024 aceasta „ne apostrofează” și ne spune că, alegerile prezidențiale vor avea loc în toamna anului 2024, astfel desconsiderând Constituția „și croind legea după bunul lor/său plac”.
Deputații Vladimir Voronin și Diana Caraman speră că Curtea Constituțională va efectua o examinare minuțioasă a acestei sesizări și va adopta o decizie în conformitate cu Constituția și apărarea principiilor statului de drept în Republica Moldova.