Comisia de la Veneția a dat verdictul final pe proiectul de lege al Republicii Moldova privind dezoligarhizarea, chiar dacă între timp autoritățile au decis, în urma unor consultări la nivel național, să renunțe la el și să aplice o abordare sistemică de alt gen.
Comisia de la Veneția a remarcat că cele mai multe tari au conceput și pus în aplicare un set de măsuri legislative, măsuri administrative, economice și de altă natură pentru a preveni dereglarea democrației, statului de drept și drepturilor omului determinate de concentrarea unei astfel de influențe în mâinile unor indivizi.
De la țară la țară, astfel de măsuri cuprind, de exemplu, politici eficiente de concurență, combaterea corupției și combaterea spălării banilor, asigurarea pluralismului mass-media, reguli privind finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale etc.
În acest sens, Comisia de la Veneția a salutat decizia autorităților moldovenești de a abandona proiectul de lege și a se concentra pe un plan de acțiuni care prevede analize sectoriale, consolidarea legislativă și instituțională, creșterea raportării și creșterea gradului de conștientizare într-o serie de domenii, cum ar fi managementul proprietatii publice, măsuri de combatere a spălării banilor și a monopolurilor, transparenta privind beneficiarii de proprietate, eficiența recuperării activelor în contextul unor sancțiuni internaționale deja impuse, o mai bună gestionare a riscurilor în sectorul bancar și cel al asigurărilor și îmbunătățirea transparenței finanțării partidelor politice. Planul de acțiune prevede, de asemenea, un mecanism de monitorizare menit să consolideze contribuția diverselor instituții și să asigure o bună cooperare și coordonare între acestea. Activitățile vor fi revizuite și, eventual, ajustate la fiecare șase luni.
Totodată, Comisia a bifat anumite observații la activitățile prevăzute de autoritățile moldovenești.