Regina Elizabeth II a adunat în timpul domniei de 70 de ani o avere personală estimată de Sunday Times la 370 de milioane de lire sterline, din care o parte este cunoscută şi gestionată de guvern, dar alta este privată.
Elizabeth II a ajuns însă departe în clasamentul marilor averi din Regatul Unit, „Rich List” al Times, clasament dominat de fraţii Sri şi Gopi Hinduja (28 miliarde de lire sterline). De asemenea, a fost mult mai puţin bogată decât regele Thailandei, a cărui avere este estimată la 30 de miliarde de dolari, sultanul din Brunei (20 miliarde) sau regele Salman al Arabiei Saudite (5 miliarde de dolari, potrivit site-ului celebritynetworth.com).
Suverana a beneficiat totuşi de un stil de viaţă regal susţinut de contribuabilul britanic. Ea şi rudele ei au beneficiat şi de veniturile giganticei moşteniri private, ale cărei detalii nu sunt pe deplin cunoscute.
Cheltuielile legate de activităţile oficiale de reprezentare a Reginei sau a membrilor familiei acesteia provin dintr-o alocare anuală („grant suveran”) de la Trezorerie, care ajunge la 86 de milioane de lire sterline pentru 2021-2022 (99 de milioane de euro), inclusiv fonduri alocate timp de zece ani pentru renovarea Palatului Buckingham (34 de milioane de lire sterline pentru 2021-2022).
Fără a socoti fondurile de reparaţii, acestea corespund cu 15% din profiturile patrimoniului Coroanei Britanice („The crown estate”), terenuri, imobile, licenţe de parcuri eoliene, printre altele, şi ale căror chitanţe sunt returnate Trezoreriei Publice ca urmare a unei legi de la 1760.
Alocaţia suveranei este folosită în special pentru a remunera mai mult de 500 de angajaţi ai Windsor.
„Poşeta privată” („privy purse”) se referă la venitul privat al reginei. Aceşti bani provin din încasări, aproximativ 650 de milioane de lire sterline, obţinute din diverse bunuri (terenuri, titluri financiare etc.) ale Ducatului de Lancaster, proprietate a regalităţii încă din Evul Mediu. Include aproximativ 315 proprietăţi imobiliare rezidenţiale şi proprietăţi comerciale de ultimă generaţie şi mii de hectare de teren agricol.
Veniturile din această moştenire colosală s-au ridicat pentru ultimul an fiscal la aproximativ 24 de milioane de lire sterline, pe care regina le distribuia parţial rudelor sale. Aceste venituri private sunt impozitate atât timp cât nu sunt folosite pentru sarcini oficiale.
„Regina foloseşte aceşti bani pentru costurile de întreţinere ale proprietăţilor sale de la Balmoral şi Sandringham, două reşedinţe private foarte scumpe”, a căror proprietară este, notează David McClure, autorul unei cărţi despre finanţele Coroanei („The Queen’s True worth”).
„De asemenea, foloseşte aceşti bani pentru a subvenţiona alţi membri ai familiei regale care nu primesc bani publici”, a continuat el, intervievat de AFP.
O parte din bani sunt redistribuiți copiilor
În timp ce o parte din bani sunt redistribuiţi copiilor săi, Andrew, din cauza legăturilor sale cu finanţatorul Jeffrey Epstein, este puţin probabil să primească la fel de mult de când s-a retras din monarhie.
Castelul Balmoral este evaluat la aproximativ 100 de milioane de lire sterline, iar conacul său de la ţară, Sandringham, la 50 de milioane de lire sterline. Unele articole din Colecţia Regală aparţin şi Reginei în mod privat, cum ar fi o colecţie de timbre începută de Regele George al V-lea.
Regina Elizabeth II avea şi o pasiune binecunoscută pentru cai şi grajdul ei personal i-a adus venituri de-a lungul anilor de peste 7 milioane de lire sterline, potrivit site-ului ecvestru myracing.com. Celebrele Bijuterii ale Coroanei, evaluate la aproximativ 3 miliarde de lire sterline, aparţin simbolic Reginei şi sunt transmise automat următorului monarh.
Averea Reginei a fost implicată în scandalul Paradise Papers, o investigaţie asupra practicilor de evitare a impozitelor pe scară largă în rândul oamenilor puternici şi celebrităţilor.
Aceste dezvăluiri ale Consorţiului Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţie (ICIJ) în 2017 au susţinut că Elizabeth II avea, prin Ducatul Lancaster, aproximativ zece milioane de lire sterline în active în fonduri în Insulele Cayman şi Bermuda, teritorii de peste mări ale Regatului Unit sau tratate ca paradisuri fiscale.