Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, urmează să prezinte miercuri, la Parlamentul European, discursul anual privind Starea Uniunii Europene. Mesajul este așteptat să abordeze dosare majore pentru blocul comunitar, de la sprijinul pentru Ucraina și politica migrației până la extinderea UE, relațiile cu China și măsurile privind protecția minorilor în mediul online.
Discursul de la Bruxelles este pregătit în spatele ușilor închise, iar conținutul său poate suferi modificări până în momentul prezentării. Totuși, discuțiile purtate în ultimele zile indică mai multe subiecte care ar putea ocupa un loc important în intervenția șefei Comisiei Europene.
Posibile restricții pentru accesul copiilor la rețelele sociale
Una dintre cele mai urmărite inițiative este cea privind protejarea minorilor în mediul online. Bruxelles-ul analizează posibilitatea introducerii unor restricții la accesarea rețelelor sociale de către copii.
Comisia Europeană urmează să prezinte joi inițiativa „EU Kids Act”, elaborată pe baza recomandărilor formulate în luna iulie de un grup de experți.
Deocamdată, nu este stabilit dacă va fi propusă o vârstă minimă unică pentru accesul la rețelele sociale în toate statele membre. Problema este sensibilă deoarece reglementarea vârstei pentru anumite servicii online intră, în mare parte, în competența autorităților naționale.
În cadrul discuțiilor europene au fost menționate și alte servicii digitale care ar putea prezenta riscuri pentru copii, inclusiv jocurile video și aplicațiile bazate pe inteligență artificială care funcționează ca „însoțitori” virtuali.
Ucraina și miliardele din activele rusești înghețate
Războiul din Ucraina va fi, cel mai probabil, una dintre principalele teme ale discursului. La Bruxelles se discută în continuare modalitățile prin care activele rusești înghețate ar putea fi valorificate pentru sprijinirea financiară a Ucrainei.
Cea mai mare parte a acestor active din Europa este administrată prin Euroclear, cu sediul în Belgia. Din acest motiv, orice mecanism privind utilizarea fondurilor trebuie să țină cont inclusiv de riscurile juridice pentru autoritățile belgiene.
În cazul în care statele membre vor ajunge la o soluție, aceasta ar putea fi prezentată de von der Leyen în cadrul discursului.
Șefa Comisiei este așteptată să reafirme și sprijinul politic al Uniunii Europene pentru Kiev.
Un nou set de sancțiuni împotriva Rusiei ar putea fi, de asemenea, anunțat sau menționat, deși negocierile dintre statele membre devin mai dificile pe măsură ce sunt analizate noi sectoare economice și domenii care ar putea fi vizate.
Printre măsurile aflate în discuție se numără și înăsprirea anumitor restricții pentru cetățenii ruși, inclusiv în ceea ce privește accesul turiștilor și al foștilor combatanți pe teritoriul Uniunii Europene.
Migrația, un alt dosar sensibil
Politica europeană privind migrația este un alt domeniu în care Bruxelles-ul ar putea anunța măsuri noi.
Creșterea numărului de sosiri neregulamentare a determinat mai multe guverne europene să solicite mecanisme suplimentare pentru situațiile în care un stat se confruntă cu un aflux brusc și masiv de migranți.
Printre variantele analizate se află posibilitatea aplicării unor măsuri temporare în domeniul azilului în astfel de situații.
În paralel, Comisia Europeană pregătește modificarea mandatului Frontex, agenția europeană pentru gestionarea frontierelor. Una dintre direcțiile discutate presupune acordarea unui rol mai important agenției în procesul de returnare a persoanelor care nu au dreptul de a rămâne în UE.
Bruxelles-ul analizează și posibilitatea ca Frontex să primească atribuții suplimentare pentru monitorizarea rutelor de migrație din afara Uniunii.
O altă propunere controversată se referă la finanțarea, din fonduri europene, a unor centre de returnare situate în țări din afara UE. Acestea ar putea găzdui persoane ale căror cereri de azil au fost respinse.
Republica Moldova, Ucraina și viitoarea extindere a Uniunii Europene
Extinderea UE se află într-o etapă importantă, iar Republica Moldova se numără printre statele care avansează pe drumul către aderare, alături de Ucraina, Albania și Muntenegru.
Discuția despre viitoarea extindere ridică însă și întrebări privind modul în care ar trebui să funcționeze Uniunea Europeană cu un număr mai mare de state membre.
Comisia Europeană urmează să prezinte în această lună o evaluare a politicii de pre-extindere. În acest context, von der Leyen ar putea pleda pentru schimbări instituționale care să faciliteze procesul de aderare.
Printre ideile discutate se află reducerea numărului de domenii în care deciziile UE trebuie adoptate în unanimitate. A fost analizată și posibilitatea modificării principiului potrivit căruia fiecare stat membru are propriul comisar european.
Orice asemenea reformă ar necesita însă acordul statelor membre și ar putea genera dezbateri politice importante.
Schimbările climatice, energia și securitatea europeană
În ceea ce privește politica climatică, accentul ar putea fi pus pe aplicarea obiectivelor deja asumate și pe menținerea competitivității economiei europene.
Uniunea Europeană are stabilită o țintă de reducere cu 90% a emisiilor de gaze cu efect de seră până în 2040. În același timp, decarbonizarea este tot mai strâns legată de securitatea energetică.
Bruxelles-ul urmărește reducerea dependenței de combustibilii fosili importați și accelerarea dezvoltării energiei regenerabile, a infrastructurii electrice și a energiei nucleare.
După o vară afectată de incendii, secetă și inundații în mai multe regiuni ale Europei, este posibil ca discursul să acorde o atenție mai mare adaptării la schimbările climatice.
Gestionarea resurselor de apă, prevenirea incendiilor, protejarea populației în perioadele de caniculă și consolidarea infrastructurii pentru fenomene meteorologice extreme se află printre măsurile analizate.
Relația cu China și apropierea de Canada
Relațiile comerciale dintre Uniunea Europeană și China reprezintă un alt dosar important. UE înregistrează un deficit comercial semnificativ în relația cu Beijingul, iar mai multe state membre cer măsuri pentru protejarea producătorilor europeni.
Nu este clar dacă Ursula von der Leyen va adopta un ton mai ferm în privința Chinei sau va pune accent pe cooperare, în contextul unor noi discuții comerciale programate pentru luna octombrie.
La eveniment este așteptat și premierul Canadei, Mark Carney. Acesta va ocupa un loc în primul rând al Parlamentului European.
Carney a pledat anterior pentru consolidarea relației dintre Canada și UE și pentru construirea unei „alianțe unice” între cele două părți. Prezența sa la discursul privind Starea Uniunii vine astfel în contextul eforturilor de aprofundare a cooperării dintre Bruxelles și Ottawa.
Discursul Ursulei von der Leyen va oferi, în acest context, o imagine asupra priorităților Comisiei Europene pentru perioada următoare, însă forma finală a măsurilor și propunerilor poate fi modificată până la prezentarea oficială.