Republica Moldova a făcut pași înainte în reforma justiției, inclusiv în ceea ce privește consolidarea independenței instituțiilor, însă transformarea sistemului judiciar este departe de a fi încheiată. Pe lângă modificările legislative și instituționale, procesul presupune și schimbarea mentalităților celor care activează în domeniu, a declarat ambasadoarea Uniunii Europene în Republica Moldova, Iwona Piórko.
Potrivit diplomatei, efectele reformei pot fi mai greu de observat decât rezultatele schimbărilor din alte sectoare, deoarece sistemul judiciar este unul dintre cele mai complexe domenii și are nevoie de timp pentru a se transforma. Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii „În Profunzime” de la Pro TV.
„Poate că este mai dificil să vedeți rezultate în domeniul justiției decât în alte domenii, dar nu deoarece nu este progres, ci pur și simplu deoarece este cel mai dificil domeniu”, a explicat Iwona Piórko.
Ambasadoarea a subliniat că justiția și statul de drept ocupă un loc central în negocierile de aderare la Uniunea Europeană. Grupul de capitole consacrat valorilor fundamentale este deschis primul și închis ultimul, ceea ce evidențiază importanța acestor domenii în procesul de integrare europeană.
Iwona Piórko a remarcat că independența instituțiilor a fost consolidată și că există progrese, dar a punctat necesitatea continuării eforturilor.
„Este progres, independența instituțiilor a fost consolidată, dar, desigur, mai este încă lucru de făcut, dar cu siguranță putem să vedem determinare și progres”, a afirmat diplomata.
Potrivit acesteia, reforma justiției se numără printre domeniile pe care Bruxelles-ul le urmărește cel mai atent. Dialogul cu autoritățile de la Chișinău pe această temă rămâne intens, iar așteptările cetățenilor de a vedea rezultate concrete sunt firești.
Ambasadoarea a precizat că schimbările din sistemul judiciar nu trebuie tratate doar ca o obligație în raport cu Uniunea Europeană, ci și ca un răspuns la dorința societății de a avea instituții transparente și o justiție în care oamenii să aibă încredere. În acest sens, reformele trebuie să depășească nivelul legislației și al structurilor instituționale și să contribuie la schimbarea modului de gândire din interiorul sistemului.
Diplomata a dat asigurări că UE va continua să monitorizeze evoluțiile din domeniul justiției, subliniind că obiectivul este construirea unui stat transparent, care să răspundă așteptărilor cetățenilor.
„Noi vom continua, noi vom urmări acest capitol nu deoarece este o obsesie a Bruxelles-ului, dar deoarece noi așteptăm și credem în cetățenii Moldovei și în dorința lor de a avea o țară curată și transparentă”, a conchis Iwona Piórko.
Reforma justiției este una dintre componentele esențiale ale parcursului european al Republicii Moldova. În ultimii ani, autoritățile au lansat proceduri de evaluare externă a integrității judecătorilor și procurorilor, cunoscute sub denumirea de vetting, și au inițiat schimbări în organizarea unor instituții judiciare.
În raportul de extindere publicat în noiembrie 2025, Comisia Europeană a semnalat progrese în evaluarea și numirea judecătorilor și procurorilor. Totodată, instituția a evidențiat necesitatea continuării reformelor, a ocupării posturilor vacante din instanțe și a reducerii timpului de examinare a dosarelor, în special a celor penale.
La 15 iunie 2026, Republica Moldova și Uniunea Europeană au deschis oficial negocierile pentru primul grup de capitole, intitulat „Valori fundamentale”. Acesta include domenii precum justiția, drepturile fundamentale și statul de drept. Potrivit procedurilor europene, grupul este deschis primul și închis ultimul, iar progresele înregistrate în aceste sectoare au un rol important în evoluția negocierilor de aderare.