Două avertismente importante pentru economiile din regiunea Europei Centrale, de Est și de Sud-Est (CESEE), au fost enunţate de Alfred Kammer, directorul Departamentului European al Fondului Monetar Internațional (FMI), în cadrul unei conferinţe regionale cu guvernatorii băncilor centrale a statelor CESEE, găzduite la Portorož de Banca Sloveniei.
în opinia lui Kammer, Europa a rezistat testului crizelor gemene din ultimii ani. Astfel în ciuda pandemiei din 2020 și a șocului energetic declanșat de invazia Ucrainei de către Rusia în 2022, șomajul este la niveluri record, băncile sunt solide, iar FMI prognozează o redresare a creşterii, iar inflația să revină la ținte.
Lumea s-a schimbat: modelul vechi nu este potrivit pentru provocările viitorului
„În CESEE, această rezistență vine în urma a două decenii de creștere robustă.
Creștere care s-a bazat pe integrarea în lanțurile valorice ale Europei, adesea finanțate prin ISD. Un model care a dat roade. În ultimele două decenii, creșterea economică reală a fost în medie de 4%.
Pentru asta nu era nevoie de un sector financiar sofisticat. Finanțarea bancară a dominat, completată de finanțare din resurse proprii și investiții străine directe.
Dar există două avertismente importante. Unul este faptul că investițiile au fost, în general, prea scăzute pentru a reduce decalajul de capital al statelor CESEE cu alte economii avansate. Celălalt este faptul că lumea s-a schimbat: modelul vechi nu este potrivit pentru provocările viitorului, a menţionat Alfred Kammer în discursul său.
Moldova are PIB-ul pe cap de locuitor al SUA din anii 50 ai secolului XX
Directorul de la FMI susţine că în ciuda progreselor statelor CESEE, convergența către niveluri mai ridicate de venit a încetinit, iar decalajul față de lidera globală, SUA, rămâne mare.
„Cei care nu fac parte din UE, inclusiv Moldova, au venitul pe cap de locuitor al SUA de la mijlocul anilor 1950, când zidul care desparte Berlinul de Est și de Vest nici măcar nu fusese construit. Cei din CESEE care fac parte din UE au venitul pe cap de locuitor al SUA din 1986, cu puțin timp înainte de căderea zidului Berlinului, acum aproape 40 de ani. Cu alte cuvinte, diferența de venit pe cap de locuitor față de SUA se ridică la 45% în 2023”, constată Kammer.
Europa rămâne în urma SUA la productivitate, tehnologii şi investiţii
În opinia şefului de la FMI, diferența veniturilor statelor CESEE față de SUA se referă la capital și tehnologie.
„Două treimi din decalaj este totalitatea factorilor de producţie (Total factor productivity – TFP), iar restul reflectă stocul de capital mai scăzut. Și tocmai aici a început să eșueze vechiul model de creștere. Creșterea TFP încetinește. Iar decalajul de capital a încetat să se mai micșoreze”, adaugă Kammer.
El susţine că deficitul de productivitate se extinde pe sectoare. Ponderea sectoarelor cu productivitate ridicată ale CESEE în producția totală (la 5 la sută) este de doar o treime din restul UE, iar ambele regiuni sunt cu mult în urma Statelor Unite (doar 44%). În schimb, ponderea productivității scăzute în CESEE este mult mai mare decât în alte părți.
„Pentru a spori productivitatea, CESEE necesită mai multe firme sau mai mari, mai aproape de frontiera productivității. Aceasta înseamnă investiții în tehnologii care să permită firmelor cu productivitate scăzută să recupereze din urmă, dezvoltarea de noi tehnologii pentru a crește firmele cu productivitate medie pentru a deveni performante înalte și încurajarea unor firme noi, cu productivitate ridicată, care să se dezvolte”, recomandă Kammer.
Noi vânturi potrivnice
Totodată el spune că există și noi vânturi potrivnice: În primul rând, o perspectivă globală mai slabă de creștere pe termen mediu – așa cum este descrisă de FMI în World Economic Outlook din aprilie – implică o cerere externă mai scăzută. Acest lucru nu este de bun augur pentru perspectivele de ISD, care deja au scăzut după criza financiară globală.
În al doilea rând, fragmentarea economică este în creștere. Acest lucru aruncă o altă umbră asupra vechiului model de creștere.
„Nu există garanții că lanțurile valorice existente rămân relevante ca în trecut. Schimbarea tiparelor comerciale și schimbările structurale, cum ar fi inteligența artificială și schimbările climatice, necesită realocarea resurselor între sectoare și investiții mai mari, inclusiv în intangibile”, adaugă şeful de la FMI.
Ce trebuie de făcut: reformarea sistemului financiar
În opinia lui Alfred Kammer, modelul de creștere al CESEE trebuie să se adapteze acestor provocări, iar un nou model de creștere are nevoie de un sistem financiar care să susțină inovația și adaptarea.
Dar sistemul financiar din statele CESEE nu este adaptat noilor realităţi, iar business-ul nu are acces la finanţare.
„Sistemul se bazează pe bănci, ceea ce tinde să favorizeze împrumuturile conservatoare – nu în ultimul rând din cauza naturii reglementate cu prudență a activității bancare.
Acest sistem bancar sprijină în primul rând investițiile în mașini și echipamente, nu în intangibile și…conform cercetărilor recente ale UNCTAD, este factorul determinant care împiedică statele CESEE în pregătirea lor pentru adoptarea tehnologiilor de frontieră. Aceste limitări se reflectă în nivelul capitalului social al CESEE, care are încă un drum de parcurs”, afirmă Kammer.
În opinia lui, ridicarea stocului de capital la nivelul la care se situau economiile europene avansate în 2000 – care merge mână în mână cu creșterea productivității – în special pentru capitalul intangibil, ar putea mai mult decât să dubleze veniturile în CESEE.
La fel el a menţionat necesitatea creşterii intermedierii financiare, care este încă slab dezvoltată în regiune, la care se adaugă profunzimea financiară. Economiile depuse la bănci sunt cu aproximativ 30 la sută din PIB mai mici decât cele similare din zona euro.
Dezvoltarea pieţei de capital
Cunoștințele financiare limitate și încrederea în sectorul bancar sunt potențiali vinovați. Dar soluţia nu este doar în bănci.
„Ele sunt mai puțin potrivite pentru a finanța întreprinderi mai riscante, inerente modelelor de afaceri ale firmelor inovatoare și ale start-up-urilor.
Piețele de capital sunt cele mai potrivite. Acestea se adresează investitorilor pe termen lung care acceptă riscuri mai mari pentru randamente așteptate mai mari. De fapt, însăși absența unor piețe mari de capital și promisiunea lor de finanțare stinge stimulentele antreprenorilor de a-și înființa sau de a-și dezvolta afacerile”, afirmă Kammer.
Însă în prezent, piețele de capital din CESEE sunt sub dezvoltate. Capitalizarea pieței de acțiuni în CESEE este de aproximativ 20% din PIB. Valoarea corespunzătoare în zona euro este de aproximativ 55% din PIB, iar în SUA de 160% din PIB.
„Există un deficit uriaș, dar și un potențial uriaș”, mai adaugă şeful de la FMI.