Primul schimb internațional de prizonieri realizat de Republica Moldova, prin care doi ofițeri ai Serviciului de Informații și Securitate (SIS) au fost aduși acasă din Federația Rusă, continuă să provoace reacții și semne de întrebare în rândul experților în securitate și justiție.
Operațiunea a presupus repatrierea celor doi ofițeri SIS reținuți la Moscova, în schimbul grațierii și transferului în Belarus al lui Alexandru Bălan, fost director adjunct al SIS, condamnat pentru divulgarea secretului de stat.
Deși autoritățile susțin că schimbul nu pune în pericol securitatea națională, mai mulți experți atrag atenția asupra riscurilor generate de eliberarea lui Bălan.
Fostul ministru al Justiției și ex-președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, consideră că operațiunea a fost bine planificată, însă spune că SIS ar trebui să creeze o comisie internă pentru a verifica la ce informații și dosare a avut acces Bălan și dacă anumite persoane sau date sensibile pot fi compromise după plecarea sa în Belarus.
Tănase s-a arătat rezervat și față de declarațiile președintei Maia Sandu, care a afirmat că nu există riscuri după această decizie. El a subliniat că cei aproape 20 de ani petrecuți de Bălan în sistem și accesul său la informații clasificate nu pot fi ignorate.
România s-a numărat printre cele trei state implicate în realizarea schimbului. Fostul consilier prezidențial român pentru securitate națională, Iulian Fota, a declarat că simplul fapt că Bălan a fost folosit într-o operațiune de acest nivel demonstrează importanța sa pentru serviciile de informații din Belarus.
Potrivit lui Fota, agenții fără relevanță strategică nu sunt, de regulă, recuperați prin astfel de mecanisme, ceea ce sugerează că fostul adjunct SIS deține informații valoroase.
Expertul român a mai afirmat că Belarusul ar putea fi doar un intermediar, iar interesul real pentru recuperarea lui Bălan ar aparține Federației Ruse, în contextul cooperării strânse dintre serviciile secrete ale celor două state.
Și expertul în justiție Alexandru Bot a criticat mecanismul de grațiere aplicat în acest caz, susținând că este vorba despre o excepție politică și nu despre o procedură clar prevăzută de lege.
Acesta consideră că legislația ar trebui modificată pentru a crea un cadru separat pentru schimburile de prizonieri sau alte situații excepționale ce țin de securitatea statului.
Bot a atras atenția și asupra vulnerabilităților sistemului, întrebând cum un fost adjunct al SIS a ajuns să colaboreze cu structuri străine și să aibă posibilitatea de a transmite informații sensibile.
Alexandru Bălan a fost condamnat pe 15 aprilie, extrădat din România pe 24 aprilie, iar pe 28 aprilie a fost grațiat prin decret prezidențial și transferat în Belarus.
În paralel, cei doi ofițeri SIS au revenit în Republica Moldova după eliberarea lor din Federația Rusă, în cadrul unui schimb internațional care a inclus și trei cetățeni polonezi.
Abonează-te la canalul nostru de Telegram pentru cele mai recente știri și analize politice!